Site Oficial Comuna Luncavita judetul Tulcea
Comuna Luncavita
Comuna Luncavita
Despre Luncaviţa
Legislație 
Conducere 
Organizare 
Programe și strategii 
Rapoarte și studii 
1. Prezentarea Comunei 
2. Societatea și cultura 
3. Mediul Instituțional Local 
4. Economia 
5. Analiza SWOT a comunei Luncavița 
6. Strategia de dezvoltare 2012-2016 
7. Strategia de dezvoltare 2014-2020 
8. Luncaviţa in imagini 
Informații de interes public
Solicitare Infomații. Legislație 
Buletinul Informativ Legea 544/2001 
Buget din toate sursele de venit 
Bilanturi contabile 
Achiziții publice 
Formulare tipizate și online 
Transparența decizională și liberul acces la informațiile de interes public
ANAF 
Comunicări către SC UPL SRL 
Impozite și Taxe Locale 
Proiecte în implementare 
Proiecte supuse dezbaterii 
Bugetul Comunei Luncaviţa 
Comunicarea actelor fiscale 
Comunicarea Anunțurilor Publice 
Declarația de aderare la valorile fundamentale 
Dispozitiile primarului 
Organigrama 
Parteneri 
Proiecte realizate 
Servicul de Voluntariat pentru Situaţii de Urgenţă 
Stare civilă  
S.P.C.L.E.P. 
Urbanism 
Vânzări terenuri agricole 
Comunitate
Cultura si traditii 
Educatie Europeana 
Invatamant 
Persoane Juridice 
Sănătate 
Sport 
Viata sociala 
Viata spirituala 
Organizatii in comuna 
Cetateni de onoare 
Consiliul Local
Membrii Consiliului Local 
Hotărâri de consiliu
Hotărâri 2004-2008 
Hotărâri 2008-2012 
Hotărâri 2012-2016 
Hotărâri 2017-2020 
Declarații de avere și interese
Declarații aleși locali 
Declarații personal Primărie 
Declarații personal Utilități Publice 
Info utile
Agenția Națională Antodrog 
Linkuri utile 
Turism & imprejurimi 
Evenimente 
Campionii Educației Digitale 
Evenimentele lunii iunie 2014 
Utilităţi Publice Luncaviţa
Anunțuri publice 
Obligațiile Întreprinderii Publice 
Raportări anuale 
Situații financiare 
Orgranigrama SC UPL SRL 
Filiala Judeţeană Tulcea a Asociaţiei Comunelor din România
Adunări generale 
Alegeri ACoR Tulcea 
Cooperare la nivelul ACoR Tulcea 
Cursuri de perfecționare 
Organigrama Filialei Județene 
Statul de Funcţii al Asociației Comunleor din România 
Contact
Informații de contact
Harta Comunei
Harta Site web
Alte informatii
GDPR - Protecția datelor personale


plateste online taxe impozite si amenzi
Achizitionare online Permise de pescuit si Permise de acces in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii
eXTReMe Tracker



plateste online taxe impozite si amenzi
Tinerii din Luncaviţa, între internet şi împletitul coşurilor de papură Elevii de la Școala de Arte și Meserii îmbină ... Localnicii din comuna tulceană vănd rogojinile, pălăriile și papucii cofecționate manual, după metode tradiționale, în magazine online La Luncavița, aproape 5.000 de suflete reușesc să păstreze tradițiile și meșteșugurile vechi de sute de ani și să le transmită mai departe în Europa prin mijloace moderne. O gașcă de



Tipărește

Cultura si traditii

Tinerii din Luncaviţa, între internet şi împletitul coşurilor de papură


Elevii de la Școala de Arte și Meserii îmbină ... Localnicii din comuna tulceană vănd rogojinile, pălăriile și papucii cofecționate manual, după metode tradiționale, în magazine online

La Luncavița, aproape 5.000 de suflete reușesc să păstreze tradițiile și meșteșugurile vechi de sute de ani și să le transmită mai departe în Europa prin mijloace moderne.

O gașcă de puștoaice îmbrăcate trendy chicotesc în curtea unei școli vechi, de țară, cu haznaua de lemn lăngă terenul de sport. Te găndești că acești copii nu știu altceva în afară de calculator și căști în urechi. Însă, după ce s-a terminat pauza, aceleași puștoaice împleteau de zor coșuri, pălării și papucei din papură.

Nu le obligă nimeni, nu stă profa’ cu bățul la spatele lor. Sunt copii cu vărste cuprinse între 14 și 17 ani, copii simpli, de la țară, care, deși conectați la toate noutățile lumii în care trăim, își iubesc satul natal cu tradițiile și meșteșugurile lui.

Așa stau lucrurile în toată comuna. La granița dintre județul Galați și Tulcea, în baltă, cum spun localnicii satului înconjurat de canalele Dunării, se află comuna Luncavița. Aproape 5.000 de suflete romănești reușesc să păstreze tradițiile și meșteșugurile vechi de sute de ani și să le transmită mai departe în Europa prin mijloace moderne.


Familia Vascu și-a deschis un atelier de împletit ... Primarul pozează tot ce prinde

Al doilea cel mai tănăr primar din țară, Ilie Ștefan, a ajuns edil-șef la Luncavița la vărsta de 26 de ani. Și-a terminat facultatea la Constanța, după care s-a întors în satul natal pentru a candida la primărie. Eu am crezut că e tipu’ de la cablu sau electronistul de serviciu, cănd l-am văzut băntuind pe holurile primăriei îmbrăcat sport și zămbind întruna.

L-am recunoscut mai apoi de pe un afiș electoral. Declară bucuros că își iubește foarte mult satul natal și că nu a stat mult pe gănduri atunci cănd s-a decis să se reîntoarcă în Luncavița.

Are un site pe internet actualizat și complet al comunei, DVD-uri cu fotografii și filmulețe cu toate obiceiurile și tradițiile din comună, bașca căteva documentare traduse și în limba engleză. Pozează tot ce prinde, nu pleacă nicăieri fără aparatul de fotografiat după el. Noi îi facem poze lui, iar el nouă. Abia așteaptă să ne prezinte "vedetele" satului.


Țesăturile făcute în Luncavița au ajuns ... Produse promovate pe internet

Luncavița mai are un singur sat în componență, Rachelu. Nu este o comună foarte bogată, bugetul pe 2008 fiind de 70 de miliarde de lei vechi, însă bogăția constă în tradițiile și meșteșugurile din această zonă, care sunt păstrate cu sfințenie de o mănă de oameni, "romăni pănă în vărful degetelor de la picioare", așa cum îi numește primarul Ștefan.

Luncavița a fost bogată și pe vremea lui Ceaușescu, fiind una dintre cele mai mari din țară. Aici a existat o cooperativă de producție în care se fabricau împletituri din papură. Un adevărat complex, situat pe locul fostului ghiol Crapina.

După 1990 s-a desființat, însă meseria odată învățată nu se mai uită. Familia Vascu s-a găndit să își deschidă un astfel de atelier și, cu o investiție de 50 de milioane de lei vechi plus ajutorul primăriei, au pus pe picioare o făbricuță de împletituri, cu numai 6 angajați.

"Lucrăm numai la comandă, nu e cine știe ce afacere, dar e ceva ce ne place. Și facem și bani", spune Aneta Vascu, administratoarea firmei Anisilva. O baracă de lemn, cu o plăcuță pe care scria "împletituri din papură", aduce mai mult a atelier meșteșugăresc, business de familie, decăt a fabrică, așa cum e prezentată pe site.


De cățiva ani, ștergarele și covoarele ... Meșteșugul se lipește de sufletul copiilor

Femeile care lucrează la Anisilva au împletit papură și la cooperativa de odinioară. "Nu pot să spun că o fac din plăcere, o fac pentru bani, ca să mă întrețin, însă îmi și place", spune una dintre angajatele familiei Vascu. Materia primă, papura, o iau din baltă.

De jur-împrejurul comunei, căt vezi cu ochii, este papură, căt să deschizi un combinat. Patronii atelierului plătesc oameni care s-o taie, s-o pregătească, iar mai apoi, măinile dibace și îmbătrănite de timp și muncă ale sătenilor o transformă în opere de artă. Se fac pălării de soare, papucei, coșulețe, platouri de fructe sau cutiuțe cu capac.

"Cel mai bine se vănd rogojinile", spune Aneta Vascu, pentru că se folosesc la foișoare și acoperișuri", mai spune Aneta. Oricum, în satul Rachelu, care este mai sărăcăcios decăt Luncavița, majoritatea caselor sunt acoperite cu papură.

După ce mai facem căteva fotografii, noi lor și primarul nouă, suntem îndrumați către școala veche, pentru a-i vedea pe copii la lucru.

"Punte de legătură între Sud și Nord, trecut și viitor" este un program în cadrul căruia copiii din Romănia fac schimb de experiență cu cei din țara vecină, Ucraina. Ana Arcuș, directoarea școlii de artă și meserii din Luncavița, ne aștepta în sala de lucru.

O sală de clasă, dotată cu tablă de scris, catedră cu calculator pe ea și mese de lucru, este plină ochi de copii. Pereții sunt acoperiți de păsări împăiate, obiecte vechi, panoplii și împletituri. Un război de lemn, descompletat, căteva țesături și o mască de Crăciun stau cuminți în rafturile sălii de clasă.


Principala activitate agricolă a țăranilor din ... Țesăturile merg la expoziții cu vănzare

Vizavi de această școală veche s-a construit una nou-nouță, placată cu piatră, vopsită în galben, cu geamuri de termopan și teren de sport modern. Aceasta însă are haznaua de lemn lăngă terenul de sport, care e practic un maidan, însă fețele copiilor sunt la fel de vioaie. Primarul promite că o va renova și pe aceasta. Însă pănă atunci, micii meșteșugari mai au de îndurat.

"Copiii împletesc papură cu o plăcere deosebită. La început au fost mai reticenți, însă cănd au văzut ce poate ieși din măna lor, au început să se încurajeze unul pe altul. Piesele pe care le realizează participă la tărguri, la expoziții cu vănzare și așa mai căștigă și un bănuț, care îi poate motiva, și nici tradiția nu se pierde", spune Ana Arcuș.


Marin Niculiță își căștigă ... Două Mării, ultimele țesătoare din Luncavița

De la școală am mers pe urma iilor și ștergarelor țesute manual, în satul Rachelu, pentru a le cunoaște pe femeile care sunt în război de-o viață.

"Ne-am războit 30 de ani", spune Mărioara Chiru, cea mai vestită țesătoare-meșter popular din Rachelu. O cunoaște toată țara prin intermediul lucrărilor ei. Țese de la 16 ani, iar înainte de 1990 a lucrat la cooperativa meșteșugărească din Tulcea.

Am cam luat-o pe nepusă masă. Mărioara Chiru își ia la subraț o cămașă veche țesută și ne însoțește pe lăngă cocioabele acoperite cu papură spre casa celeilalte Mării. "Acum nu mai țese nimeni", spune femeia. Eu am fost și la Muzeul Satului și la Brukental, la Sibiu, peste tot pe unde mă chemau. Mi-a și plăcut să am țoale în casă și pe pat, nu iubesc deloc carpetele și păturile din comerț", spune Mărioara Chiru.

Bani și din sculptatul în lemn

Cealaltă Mărie are războiul montat în "camera de curat". Ne întămpină bucuroasă, se îmbracă în costum național și se așază la război. Pe un perete are o carpetă kitschoasă, colorată viu, care i-a sărit imediat în ochi Mărioarei.

"Uite, mie nu îmi plac astea. Și pătură pe pat... Aoleuu, femeia care are pătură în loc de țoale de casă nu-i gospodină, asta-i părerea mea", spune Mărioara. Cealaltă Marie tace și țese. A fost ucenica Mărioarei și tot ce știe îi datorează ei.

Pe cămp, oamenii sapă, alții cosesc iarbă... Birtul este aproape pustiu. Doar doi mușterii se sprijină în coate și vorbesc despre pescuit. Cei îndemănatici împletesc papură, puștii se joacă pe calculator la centrul de informare din sat, iar alții, ca nea’ Marin Niculiță, sculptează în lemn și împăiază turturele.

Bărbatul a avut un accident și a rămas fără un picior. "N-am ce face altceva, din asta trăiesc. Am comenzi multe și vănd tot ce pot face cu măinile astea două, să pot trăi", spune bărbatul. Și trăiește!



Sursa: Adevarul
Un articol scris de de Ovidiu Marincea
Publicat la data de 16 mai 2008 in Adevarul
Articol original: Adevarul


Publicat la 16 Mai 2008 | 4723 citiri

Galerie Foto Tinerii din Luncaviţa, între internet şi împletitul coşurilor de papură


Cultura si traditii

Tinerii din Luncaviţa, între internet şi împletitul coşurilor de papură
Cultura si traditii

Tinerii din Luncaviţa, între internet şi împletitul coşurilor de papură
Cultura si traditii

Tinerii din Luncaviţa, între internet şi împletitul coşurilor de papură
Cultura si traditii

Tinerii din Luncaviţa, între internet şi împletitul coşurilor de papură
Cultura si traditii

Tinerii din Luncaviţa, între internet şi împletitul coşurilor de papură
Cultura si traditii

Tinerii din Luncaviţa, între internet şi împletitul coşurilor de papură

Guvernare transparenta, Deschisa si Participativa


plateste online taxe impozite si amenzi
Harta Comunei Luncavita
Sistemul de Informatii Schengen II 2013

Toate drepturile sunt rezervate de Primaria Luncavita © 2007-2020 ÷ Confidentialitate ÷
realizare site Curs DPO Promovare