Comuna Luncavita
Comuna Luncavita


CURS VALUTAR BNR
EUR 4.5673 Lei
GBP 5.2034 Lei
MDL 0.2236 Lei
USD 4.0905 Lei
plateste online taxe impozite si amenzi
Harta Comunei Luncavita
Sistemul de Informatii Schengen II 2013
  9:53 am, 25 Jun 2017
Membra a Asociatiei Comunelor din Romania din anul 2004      Contact institutii din comuna Luncavita Informatii de contact a institutiilor din Comuna Luncavita
Despre Luncaviţa
1. Prezentarea Comunei 
2. Societatea și cultura 
3. Mediul Instituțional Local 
4. Economia 
5. Analiza SWOT a comunei Luncavița 
6. Strategia de dezvoltare 2012-2016 
7. Strategia de dezvoltare 2014-2020 
8. Luncaviţa in imagini 
TRANSPARENȚA DECIZIONALĂ ȘI LIBERUL ACCES LA INFORMAȚIILE DE INTERES PUBLIC
Proiecte supuse dezbaterii 
Bugetul Comunei Luncaviţa 
Comunicarea actelor fiscale 
Comunicarea Anunțurilor Publice 
Declarația de aderare la valorile fundamentale 
Declarații de interese și avere 
Dispozitiile primarului 
Organigrama 
Parteneri 
Proiecte realizate 
Servicul de Voluntariat pentru Situaţii de Urgenţă 
Stare civilă  
S.P.C.L.E.P. 
Urbanism 
Vânzări terenuri agricole 
Comunitate
Cultura si traditii 
Educatie Europeana 
Invatamant 
Persoane Juridice 
Sănătate 
Sport 
Viata sociala 
Viata spirituala 
Organizatii in comuna 
Cetateni de onoare 
Consiliul Local
Declarații de interese și avere 
Membrii Consiliului Local 
Hotărâri de consiliu
Hotărâri 2004-2008 
Hotărâri 2008-2012 
Hotărâri 2012-2016 
Hotărâri 2017-2020 
Info utile
Agenția Națională Antodrog 
Linkuri utile 
Turism & imprejurimi 
Evenimente 
Campionii Educației Digitale 
Evenimentele lunii iunie 2014 
Utilităţi Publice Luncaviţa
Declarații de interese și avere 
Raportări anuale 
Orgranigrama SC UPL SRL 
Filiala Judeţeană Tulcea a Asociaţiei Comunelor din România
Adunări generale 
Alegeri ACoR Tulcea 
Cooperare la nivelul ACoR Tulcea 
Cursuri de perfecționare 
Organigrama Filialei Județene 
Statul de Funcţii al Asociației Comunleor din România 

Harta Comunei 

Harta Site web 
Nesletter
Nu uitati sa confirmati abonarea prin apasarea linkului de confirmare din emailul primit in acest sens. Va multumim pentru alegere!
Info Utile



plateste online taxe impozite si amenzi
Achizitionare online Permise de pescuit si Permise de acces in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii
eXTReMe Tracker




plateste online taxe impozite si amenzi



Educatie Europeana

ACoR Asociatia Comunelor din Romania


ACoR Asociatia Comunelor din Romania
ACoR Asociatia Comunelor din Romania
SIGLA ASOCIAȚIEI COMUNELOR DIN ROMÂNIA
Abnegaţie
Competenţă
Responsabilitate

MISIUNEA ASOCIAȚIEI COMUNELOR DIN ROMÂNIA
De a realiza o uniune mai strânsă între comunele din România promovând idealurile şi principiile prevăzute în Carta europeană a autonomiei locale.

VIZIUNEA ASOCIAȚIEI COMUNELOR DIN ROMÂNIA
Participarea activă la îmbunătăţirea cadrului legislativ care vizează interesele comunelor prin realizarea unui parteneriat activ şi constant cu administraţia publică judeţeană şi administraţia publică centrală.

Realizarea unor acţiuni în comun cu Mişcarea pentru Progresul Satului Românesc şi, implicit, cooperarea cu aceasta în vederea editării revistei lunare „Albina româneascã”.

Implementarea strategiilor şi a programelor pentru stimularea dezvoltării sociale şi economice, echilibrate şi durabile a mediului rural, în vederea eliminării accelerate a diferenţelor de civilizaţie faţă de mediul urban.

Mobilizarea la activităţi pentru formarea şi perfecţionarea aleşilor locali şi a funcţionarilor publici care să confere administraţiei publice locale eficienţă şi dinamică.

Atragerea de investiţii prin crearea de parteneriate viabile între administraţia publică locală a comunelor, societatea civilă şi mediul de afaceri.

Reprezentarea unitară a intereselor comunelor în raporturile cu administraţia publică centrală, organizaţii neguvernamentale şi terţi de pe plan intern şi internaţional.

VALORILE ASOCIAȚIEI COMUNELOR DIN ROMÂNIA
Apropierea de oameni şi participarea acestora la rezolvarea treburilor publice locale.

Capacitatea de dezvoltare a unui parteneriat durabil cu celelalte structuri asociative ale administraţiei publice locale în vederea promovării a ceea ce ne este comun, fără să renunţăm la ceea ce ne diferenţiază, astfel încât să atingem standardele de dezvoltare impuse de integrarea europeană.

Oferirea posibilităţii pentru fiecare comună din cadrul asociaţiei noastre de a-şi construi şi afirma identitatea locală în spaţiul naţional, european şi extraeuropean.

Responsabilitatea şi unitatea în diversitate, chezăşia succesului nostru.




Nr. 015 din 09 februarie 2009
CONGRESUL AUTORITĂȚILOR LOCALE
ȘI REGIONALE AL CONSILIULUI EUROPEI,

Revoluția din decembrie 1989 a reprezentat pentru România un pas spre
integrarea în rândul țărilor democratice și, în acest context, reprezintă un moment
de referință atunci când vrei să faci o analiză în timp asupra dinamicii sociale și
economice.

Este de notorietate faptul că până la acea dată, regimul comunist din
România a dus la alterarea vieții politice, economice și sociale într-un dezacord
total cu ceea ce însemnau valorile europene: pluripartitismul, economia de piață, și
drepturile fundamentale ale omului.

După încheierea așa-zisului Război rece în 1989, România si-a adoptat o
nouă Constituție în anul 1991, și-a îmbunătă,it rela,iile cu Europa, a aderat în
primăvara anului 2004 la NATO si, începând cu data de 1 ianuarie 2007, devine
membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.

În toată această perioadă autoritățile administrației publice locale s-au
constituit în structuri asociative pe fiecare categorie de unități administrativteritoriale, comune, orașe, municipii și județe, înregistrându-se unele progrese în ceea privește autonomia locală. Atunci când spun „unele progrese” am în vedere doar pe cele efectiv realizate și nu pe cele declarate, în categoria celor declarate intrând chiar și unele legi care nu și-au găsit aplicabilitatea. Spre regretul celor mai multe autorități ale administrației publice locale, deși suntem la începutul anului 2009, la peste 19 ani de la acel moment de cotitură ce l-a reprezentat revolta populară din decembrie 1989, descentralizarea, termen introdus pentru prima dată în legislația românească prin Legea administrației publice locale și Constituția, din anul 1991, nu a reprezentat un deziderat pentru oricare dintre guvernele României, fiind mari anacronisme între vorbe și fapte.

Cu siguranță, această stare de fapt nu ar fi fost posibil să o recepționăm ca
atare dacă nu am fi avut privilegiul unor reuniuni la nivel european și nu numai.
Întâlnirile cu structurile asociative constituite la nivelul celorlalte state ne-au creat
sentimentul că putem acționa împreună într-o Europă unită, nu numai a unor state,
ci cu precădere a colectivităților locale.

Acum suntem împreună în Consiliul Comunelor și Regiunilor din Europa, în
Congresul Autorităților Locale și Regionale, în Comitetul Regiunilor, precum și în
alte structuri internaționale, conștienți fiind că, indiferent de loc, puterea se câștigă,
nu se cedează! De aceea, noi, ca reprezentanți responsabili ai colectivităților locale
la nivelul cărora am fost aleși, milităm pentru o autonomie locală reală într-o strictă
concordanță cu principiile izvorâte din Carta europeană a autonomiei locale,
adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985, ratificată de către Parlamentul
României în noiembrie 1997, și apreciem că la o viitoare modificare a Constituției,
coordonatele autonomiei locale și, respectiv, cele ale descentralizării să fie mult mai bine definite.

Este evidentă necesitatea ca orice construcție să se înceapă de jos în sus,
iar „cei de sus”, înțelegând prin aceștia decidenții din administrația publică centrală,
să gândească de la același nivel cu cei de „jos” și nu de „sus”, cum nu de puține ori s-a întâmplat și încă se mai întâmplă în România. După părerea noastră această situație a fost posibilă și din cauza faptului că însăși Carta europeană a autonomiei locale este mult prea „blândă” și lasă prea mult la latitudinea autorităților administrației publice centrale să se joace de-a autonomia locală.

Doresc ca acest mesaj să fie recepționat și ca un semnal de alarmă în ceea
privește incoerența autorităților administrației publice centrale în deciziile ce privesc
în mod direct autoritățile administrației publice locale, cu precădere deciziile
referitoare la sistemele de prelevare pe care se bazează resursele de care dispun
autorită,ile administra,iei publice locale, care ar trebui să fie de natură suficient de
diversificată si evolutivă pentru a le permite să urmeze practic, pe cât posibil,
evolu,ia reală a costurilor exercitării competen,elor acestora, precum și la instituirea procedurilor de egalizare financiară sau de măsuri echivalente pentru protejarea unită,ilor administrativ-teritoriale cu o situa,ie mai grea din punct de vedere financiar, pe fondul alocării de resurse care aduc atingere libertății fundamentale a politicilor autorităților administrației publice locale, orice strategie de dezvoltare economică și socială fiind inaplicabilă.

Ceea ce s-a constatat în ultimii ani este faptul că a fost ignorată nu numai
prevederea art. 9 paragraful 6 din Carta europeană a autonomiei locale: „Autoritătile
administratiei publice locale trebuie să fie consultate, de o manieră adecvată,
asupra modalitătilor de repartizare a resurselor redistribuite care le revin.”, dar în
egală măsură și mai multe prevederi din legislația românească, opțiunea și
dirijarea politică a resurselor financiare fiind ridicată la rang de politică și
strategie publică națională, transformând autoritățile administrației publice
locale în persoane lipsite de demnitate și de orice orizont, nu numai în ceea
ce privește dezvoltarea economică și socială a unităților administrativteritoriale,
dar și la asigurarea și la buna funcționare a serviciilor publice curente.

Fie și numai pentru aceste considerente, ori de câte ori avem întâlniri cu
decidenți din administrația publică centrală aducem în discuție și ce trebuie făcut pe linia unei descentralizări efective, mai ales că avem Legea cadru a descentralizării nr. 195/2006 care prevede principiile pe baza cărora ar trebui să se desfăsoare acest proces, respectiv:

a) principiul subsidiarită,ii, care constă în exercitarea competen,elor de către
autoritatea administra,iei publice locale situată la nivelul administrativ cel mai
apropiat de cetă,ean si care dispune de capacitate administrativă necesară;

b) principiul asigurării resurselor corespunzătoare competen,elor transferate;

c) principiul responsabilită,ii autorită,ilor administra,iei publice locale în raport
cu competen,ele ce le revin, care impune obligativitatea realizării standardelor de
calitate în furnizarea serviciilor publice si de utilitate publică;

d) principiul asigurării unui proces de descentralizare stabil, predictibil, bazat
pe criterii si reguli obiective, care să nu constrângă activitatea autorită,ilor
administra,iei publice locale sau să limiteze autonomia locală financiară;

e) principiul echită,ii, care implică asigurarea accesului tuturor cetă,enilor la
serviciile publice si de utilitate publică;

f) principiul constrângerii bugetare, care interzice utilizarea de către
autorită,ile administra,iei publice centrale a transferurilor speciale sau a subven,iilor
pentru acoperirea deficitelor finale ale bugetelor locale.

În realitate, nu există un calendar al acțiunilor ce privesc descentralizarea
administrativă și financiară, iar referitor la aplicarea principiilor lucrurile stau cu totul
altfel:

a) autoritățile administrației publice locale sunt lipsite de capacitate
administrativă, prin însăși politica națională, efectul cel mai păgubos în acest sens
avându-l proasta salarizare a întregului personal, cu precădere a celui de la nivelul
comunelor și de aici lipsa de a atrage personal cu pregătire de specialitate în
domeniu, de cele mai multe ori rămânând în acest sistem doar cei ce n-au găsit în
altă parte locuri de muncă;

b) s-au efectuat transferuri de competență de la nivel central la nivel local,
fără asigurarea resurselor financiare corespunzătoare, ba mai mult s-a procedat la
preluarea de la bugetele locale a unor resurse către bugetul de stat, aducând
unitățile administrativ-teritoriale în pragul crizei financiare;

c) nu s-au realizat standardele de calitate în furnizarea serviciilor publice si
de utilitate publică, continuându-se practica de dinainte de anul 1989, în sensul că
locuitorii din mediul rural nu au acces la o serie întreagă de servicii, iar dacă la
unele servicii au acces, standardele de calitate ale acestora sunt departe de cele de la nivelul orașelor și municipiilor;

d) nu sunt create nici pe departe premisele asigurării unui proces de
descentralizare stabil, predictibil, bazat pe criterii si reguli obiective, care să nu
constrângă activitatea autorită,ilor administra,iei publice locale sau să limiteze
autonomia locală financiară;

e) locuitorii din mediul rural pe lângă faptul că nu au acces în comuna lor la
anumite servicii publice și de utilitate publică, sunt nevoiți să se deplaseze la
instituții publice care funcționează numai la nivel județean, în municipiul reședință al
județului, determinându-i să piardă timp și bani; un exemplu elocvent constituindu-l
relația pensionarilor cu casele județene de pensii, aceste persoane fiind cu
adevărat batjocorite după modul cum trebuie să aștepte să depună un act sau să
ceară o informație dintr-un dosar, pe fondul că foarte mulți din această categorie
socială sunt bolnavi;

f) chiar dacă anumite resurse financiare sunt cuprinse în bugetele locale ale
unităților administrativ-teritoriale, autoritățile administrației publice locale nu au
decât calitatea de „casieri” ale acelor resurse; aici putem scoate în evidență
raporturile cu unitățile de învățământ preuniversitar de stat, întreaga decizie fiind la
nivelul inspectoratelor școlare județene.

Așadar, marile probleme din România, în acest moment, sunt tocmai cele
care se regăsesc la nivel de principii fără corespondent în realitate.

Orice om normal își pune întrebarea firească, dar de ce oare aceste situații
se perpetuează de la o perioadă la altă perioadă, de la un guvern la alt guvern?

Răspunsul este pe cât de simplu, pe atât de îngrijorător: numai așa autoritățile
administrației publice locale pot fi marionete în mâna și în folosul celor care
ajung pe „culmile administrației”! Astfel, cu precădere primarii comunelor, în
loc să-și îndrepte întreaga lor capacitate pentru punerea în aplicare a unor
strategii de dezvoltare economico-sociale, pe termen mediu și lung, stau
slugarnic, cu mâna întinsă la cei care, prin intervențiile lor, pot „picura” ceva
resurse pentru îndeplinirea unor proiecte la nivel local, iar atunci când se
„picură”, criteriul este strict legat de numărul celor care ar putea să voteze în
favoarea celui de pe „culme”. Este limpede că într-o astfel de situație nu se
poate vorbi de dezvoltare durabilă a colectivităților locale, de menținere în
administrație a unor oameni valoroși, ci de o dezvoltare arbitrară în folosul și
în interesul unor micimi!

Sesizăm Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului
Europei și, pe cale de consecință, vă rugăm să analizați gravele încălcări ale
autonomiei locale în România, înțelegând prin aceasta autonomia
administrativă și financiară, aducându-vă la cunoștință doar câteva dintre
măsurile pe care le putem defini ca fiind de natură să submineze capacitatea
administrativă și financiară a autorităților administrației publice locale,
respectiv:

1. prin alin. (1) al art. 76 „Se înfiintează Comitetul pentru finante publice
locale, organism cu rol consultativ în procesul de elaborare a unor reglementări cu
caracter financiar, care privesc în mod direct bugetele locale si de stabilire a
sumelor de echilibrare ce se alocă anual de la bugetul de stat pentru bugetele
locale, structură de tip partenerial, fără personalitate juridică.”; prin Hotărârea
Guvernului nr. 595 privind func,ionarea si atribu,iile Comitetului pentru finan,e
publice locale se stabilește:

„Art. 1. - Comitetul pentru finante publice locale, denumit în continuare
Comitet, structură de tip partenerial, fără personalitate juridică, este un organism cu rol consultativ în procesul de elaborare a unor reglementări cu caracter financiar,
care privesc în mod direct bugetele locale si de stabilire a sumelor pentru
echilibrare ce se alocă anual de la bugetul de stat pentru bugetele locale.

Art. 2. - (1) Comitetul are următoarele atributii:

a) analizează propuneri privind limitele sumelor pentru echilibrare ce se
alocă anual de la bugetul de stat la bugetele locale, precum si modul de
fundamentare si repartizare a acestora pe judete si face recomandări pentru
îmbunătăirea sistemului de repartizare;

b) analizează propunerile privind modificarea criteriilor si formulei de
alocare a sumelor pentru echilibrare ce vor fi repartizate pe judete si, respectiv, pe
unităti administrativ-teritoriale si face recomandări pentru îmbunătătirea sistemului
de echilibrare;

c) formulează propuneri asupra proiectelor de acte normative ce cuprind
reglementări cu caracter financiar si fiscal privind unitătile administrativ-teritoriale,
atunci când consideră necesar;

d) analizează disfunctionalitătile semnalate de către reprezentantii
unitătilor administrativ-teritoriale determinate de modificările legislative, precum si
impactul acestora asupra finantelor publice locale si formulează recomandări pentru îmbunătătirea cadrului legal;

e) analizează modul de aplicare a prevederilor art. 33 din Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale si face recomandări pentru îmbunătătirea
prevederilor legale;

f) analizează evolutia veniturilor si cheltuielilor bugetelor locale si
formulează propuneri de îmbunătătire a cadrului legal;

g) formulează propuneri pentru standarde si conditii minimale pe care să le
îndeplinească aplicatiile informatice utilizate de administratia publică locală si face
demersuri pentru compatibilizarea sistemelor informationale si informatice destinate gestionării datelor privind bugetele locale;

h) analizează propunerile de standarde de cost si de calitate pentru
prestarea serviciilor publice către populatie elaborate de ministere si face
recomandări pentru ajustarea acestora;

i) analizează propunerile privind descentralizarea financiară si fiscală
elaborate de ministere si formulează recomandări în acest sens.”; facem
precizarea că acest comitet nu a avut nicio întrunire, ceea ce este de
domeniul evidenței că adoptarea bugetului de stat pe anii 2007 și 2008 a fost
făcută într-un total dispreț față de lege și, implicit, față de autoritățile
administrației publice locale și respectiv, structurile asociative ale acestora;
de asemenea, nici pentru adoptarea bugetului de stat pe anul 2009 nu sunt
create premisele intrării în legalitate, deoarece până la această dată nici
măcar nu s-a reorganizat Comitetul pentru finanțele publice locale ca efect al
modificărilor apărute în urma alegerilor locale din iunie 2008 și a celor
parlamentare din 1 decembrie 2008, iar proiectul legii privind bugetul de stat
pe anul 2009 fiind deja transmis de către Guvern spre Parlament pe data de 5
februarie 2009, constituie dovada elocventă că se continuă ignorarea rolului
structurilor asociative în ceea ce privește consultarea asupra modalită1ilor de
repartizare a resurselor redistribuite care le revin;

2. prin Ordonanta de urgent,ă a Guvernului nr. 104/2007 privind înfiintarea
Fondului pentru dezvoltarea satului românesc se asigura mecanismul de utilizare în
folosul colectivităților locale rurale a veniturilor bugetului de stat, Guvernul
exprimându-și dorința să se implice mai mult în cresterea nivelului de confort al
oamenilor din spatiul rural, mai ales în zonele care nu beneficiază de resurse
bugetare suficiente, numai că prin Legea nr. 92/2008 această ordonanță de urgență
a fost respinsă; facem precizarea că principala resursă financiară o constituia
„impozitul aferent venitului din transferul proprietă1ilor imobiliare din
patrimoniul personal”, resursă financiară preluată de la bugetele locale la
bugetul de stat, fără nicio compensare corespunzătoare;

3. prin art. 51 din Ordonan,a de urgen,ă nr. 51/2008 privind ajutorul public
judiciar în materie civilă, se stabilește că: „Sumele provenind din taxele judiciare de
timbru, 0., constituie venituri la bugetul de stat si se cuprind distinct în bugetul de
venituri si cheltuieli al Ministerului Justitiei si vor fi folosite pentru finantarea
sistemului de ajutor public judiciar.”, deși acestea au fost începând cu 1 ianuarie
2003 venituri proprii ale bugetelor locale; astfel, începând cu 25 mai 2008 aceste
resurse financiare cuprinse în bugetele locale au trecut în bugetul de stat,
destabilizând situațiile financiare ale unităților administrativ-teritoriale pe
termen nedeterminat, mai ales că foarte multe au contractat împrumuturi
contând la rambursarea acestora pe veniturile respective;

4. și multe alte reglementări care pot fi analizate cu ocazia acțiunilor de
monitorizare în ceea ce privește respectarea Cartei europene a autonomiei
locale, solicitând în mod expres luarea unei astfel de decizii pentru România.
O primă măsură pentru intrarea în normalitate ar fi ca principiile, frumos
trecute în Legea-cadru a descentralizării, să fie transpuse în practică, iar anual,
odată cu aprobarea bugetului de stat pentru anul următor, să adopte bugetul de stat și pentru următorii 3 ani, urmând aceeași regulă și bugetele locale. Numai așa se poate asigura dezvoltarea colectivităților locale pe baza unor politici publice
coerente și sustenabile, pe fondul eliminării promisiunilor electorale fără acoperire.

În spiritul celor de mai sus, Asociația Comunelor din România, în premieră
absolută, a elaborat și aprobat Agenda comunelor din România, care constituie un
document supus atentiei tuturor partidelor politice, expertilor din administratia
publică centrală si locală, specialistilor în administratie publică din mediul
universitar, precum si tuturor factorilor interesati din societatea civilă.
Obiectivul general urmărit de Asociația Comunelor din România și de Asociația Orașelor din România*), în întreaga lor activitate, este de a îmbunătăti calitatea vietii atât în mediul rural, cât și în cel mic urban, prin cresterea capacitătii
de actiune, a resurselor si eficientei administratiei publice locale. Numai în acest fel vor putea fi satisfăcute nevoile specifice fiecărei colectivităti locale.

Scopul acestui demers este de a pune la dispozi,ia partidelor politice, a
specialistilor implicati în elaborarea de politici publice, precum si a tuturor celorlalte
persoane interesate un document care evaluează starea de fapt a comunelor din
România si propune măsuri pentru ameliorarea deficientelor constatate. Felul
urmărit de Asociația Comunelor din România este ca atât partidele, indiferent de
doctrina lor, cât si administra,ia publică centrală să-si însusească propunerile
formulate si, pe viitor, să le ia în considerare atunci când elaborează programele
politice, respectiv politicile publice. Plecăm de la premisa că problemele din
mediu rural si mai cu seamă rezolvările acestora transcend orice doctrine; de
aceea, ac1iunile de întreprins sunt similare, indiferent de orientarea politică a
factorilor de decizie din puterea executivă si legislativă.

De asemenea, Asociația Comunelor din România îsi propune ca prin acest
document să inaugureze o practică regulată de evaluare a performantelor
administratiei publice locale din comunele României. Acest lucru presupune ca
membrii asociatiei să transmită anual starea de fapt a propriilor colectivităti pe baza indicatorilor propusi. Obiectivele acestui demers sunt de a face cunoscute atât problemele, cât si progresele administra,iei publice din mediu rural, de a realiza o evaluare comparată a performan,elor comunelor si de a crea o bază de date care să sprijine formularea unor politici publice adaptate situa,iei existente. Totodată, proiectul urmăreste să faciliteze schimbul de experien,e între membrii asociatiei si să facă recomandări pentru îmbunătă,irea activită,ii acestora.
Prima editie a „Agendei comunelor”, cea din anul 2008, urmăreste două tinte
principale. Pe de o parte, prezintă starea de fapt în comunele din România din
punct de vedere al actiunii administratiei publice si al furnizării serviciilor publice
locale; această analiză va constitui si baza pentru evaluarea comparată a
performantelor comunelor în anii următori. Pe de altă parte, prezintă propuneri de
solu,ii factorilor de decizie si specialistilor pentru rezolvarea problemelor identificate
si face recomandări pentru membrii Asociației Comunelor din România în vederea
îmbunătă,irii performan,elor în activitatea proprie.

Așa înțelege Asociația Comunelor din România, politica de dezvoltare
durabilă a mediului rural, mai întâi oferind soluții, după care cere măsuri și pârghii în
consecință. Numai așa putem face din satele românești, sate cu adevărat
europene, înțelegând prin ceea ce este european că este în folosul cetățeanului.
Pentru a mări gradul de responsabilitate a autoritătilor administrației publice
centrale în cazul adoptării actelor ce ating drepturile si interesele colectivitătilor
locale, fără consultarea prealabilă, semnalăm Congresului Autorităților Locale și
Regionale al Consiliului Europei că este absolut necesar de a acorda structurilor
asociative ale autorităților administrației publice dreptul de a ataca în instanta de
judecată sau la Curtea Constitutională orice reglementări cu caracter normativ care
privesc în mod direct colectivitățile locale sau au impact asupra acestora. Doar prin
garantarea accesului structurilor asociative la justi,ie pentru cazurile în care se
adoptă acte normative fără consultarea acestora, va putea fi asigurat liberul
exercitiu al competentelor autorită,ilor administrației publice locale si respectul
principiilor constitutionale de autonomie locală conform art. 11 din Carta europeană
a autonomiei locale.

PREȘEDINTELE ASOCIAȚIEI COMUNELOR DIN ROMÂNIA,
Emil DRĂGHICI,
PRIMARUL COMUNEI VULCANA-BĂI, JUDEȚUL DÂMBOVIȚA
Prezenta sesizare a fost adoptată cu 325 de voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și
fără nicio abținere, în cadrul celei de-a XII-a sesiuni ordinare a Adunării generale a
Asociației Comunelor din România, București, 9 februarie 2009
*) Prezenta sesizare este susținută și de către domnul Teodor-Dumitru BANCIU,
președintele Asociației Orașelor din România.
FOARTE IMPORTANT: Această sesizare este susținută de reprezentanții a
peste 97% din colectivitățile locale din România, iar suprafața acestor unități
administrativ-teritoriale fiind de peste 95% din cea a României.



3257 citiri |


Galerie Foto ACoR Asociatia Comunelor din Romania


Educatie Europeana

ACoR Asociatia Comunelor din Romania
Educatie Europeana

ACoR Asociatia Comunelor din Romania
Educatie Europeana

ACoR Asociatia Comunelor din Romania
Educatie Europeana

ACoR Asociatia Comunelor din Romania
Educatie Europeana

ACoR Asociatia Comunelor din Romania
Educatie Europeana

ACoR Asociatia Comunelor din Romania
Educatie Europeana

ACoR Asociatia Comunelor din Romania
Educatie Europeana

ACoR Asociatia Comunelor din Romania

Toate drepturile sunt rezervate de Primaria Luncavita © 2007-2017 ÷ Confidentialitate ÷ EuroMarket.ro Servicii profesionale web design RPI Promovare pe internet