Comuna Luncavita
Comuna Luncavita


CURS VALUTAR BNR
2018-02-22
EUR4.6539 Lei
USD3.7867 Lei
GBP5.2607 Lei
MDL0.2269 Lei
plateste online taxe impozite si amenzi
Harta Comunei Luncavita
Sistemul de Informatii Schengen II 2013
  8:20 pm, 22 Feb 2018
Membra a Asociatiei Comunelor din Romania din anul 2004      Contact institutii din comuna Luncavita Informatii de contact a institutiilor din Comuna Luncavita
Despre Luncaviţa
1. Prezentarea Comunei 
2. Societatea și cultura 
3. Mediul Instituțional Local 
4. Economia 
5. Analiza SWOT a comunei Luncavița 
6. Strategia de dezvoltare 2012-2016 
7. Strategia de dezvoltare 2014-2020 
8. Luncaviţa in imagini 
TRANSPARENȚA DECIZIONALĂ ȘI LIBERUL ACCES LA INFORMAȚIILE DE INTERES PUBLIC
Proiecte supuse dezbaterii 
Bugetul Comunei Luncaviţa 
Comunicarea actelor fiscale 
Comunicarea Anunțurilor Publice 
Declarația de aderare la valorile fundamentale 
Declarații de interese și avere 
Dispozitiile primarului 
Organigrama 
Parteneri 
Proiecte realizate 
Servicul de Voluntariat pentru Situaţii de Urgenţă 
Stare civilă  
S.P.C.L.E.P. 
Urbanism 
Vânzări terenuri agricole 
Comunitate
Cultura si traditii 
Educatie Europeana 
Invatamant 
Persoane Juridice 
Sănătate 
Sport 
Viata sociala 
Viata spirituala 
Organizatii in comuna 
Cetateni de onoare 
Consiliul Local
Declarații de interese și avere 
Membrii Consiliului Local 
Hotărâri de consiliu
Hotărâri 2004-2008 
Hotărâri 2008-2012 
Hotărâri 2012-2016 
Hotărâri 2017-2020 
Info utile
Agenția Națională Antodrog 
Linkuri utile 
Turism & imprejurimi 
Evenimente 
Campionii Educației Digitale 
Evenimentele lunii iunie 2014 
Utilităţi Publice Luncaviţa
Declarații de interese și avere 
Raportări anuale 
Situații financiare 
Orgranigrama SC UPL SRL 
Filiala Judeţeană Tulcea a Asociaţiei Comunelor din România
Adunări generale 
Alegeri ACoR Tulcea 
Cooperare la nivelul ACoR Tulcea 
Cursuri de perfecționare 
Organigrama Filialei Județene 
Statul de Funcţii al Asociației Comunleor din România 

Harta Comunei 

Harta Site web 
Nesletter
Info Utile



plateste online taxe impozite si amenzi
Achizitionare online Permise de pescuit si Permise de acces in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii
eXTReMe Tracker




plateste online taxe impozite si amenzi



Despre Luncaviţa

2. Societatea și cultura


SITUAȚIA DEMOGRAFICĂ

SITUAȚIA DEMOGRAFICĂ

 

Populaţia totală cu domiciliul n Comuna Luncaviţa, judeţul Tulcea, la sfrșitul anului 2010 a fost n număr de 4457 persoane, din care femei 2186 persoane, iar bărbați 2271 persoane. Populația comunei Luncavița este n totalitate de naționalitate romnă.

 

Făcnd o analiză a evoluției populației, constatăm următoarele:

La recensămntul din 1966 populaţia Comunei Luncaviţa era de 7180 de locuitori şi era repartizată, pe sate, astfel: Luncaviţa 47%,Văcăreni 30,1% şi Rachelu 22,0%.

 

Populaţia comunei, la 1 iulie 1971, era de 7631 locuitori (3842 de sex masculin şi 3789 de sex feminin). Populaţia Comunei Luncaviţa a cunoscut valori uşor crescătoare n perioada 1970 - 1980; după 1980, se constată scăderea numărului de locuitori, ca urmare a procesului de migrare a populaţiei către oraşele ce ofereau locuri de muncă n număr din ce n ce mai mare.

De asemenea, este evident fenomenul de mbătrnire a populaţiei n satele comunei. Totuşi, la finele intervalului 1980 - 1990, numărul de locuitori ai comunei Luncaviţa cunoaşte creşteri relative.

 

Datele privind populaţia comunei n perioada 1970 2002 se relevă din tabelul nr.6.

Anii

1970

1975

1985

1992

1995

2000

2001

2002

Nr. locuitori

7629

7686

6334

7027

7056

8288

7152

7095

Tabelul nr.6. Numărul de locuitori ai Comunei Luncaviţa n perioada 1970-2002

(avnd n componență și localitatea Văcăreni)

Figura. nr.1. Evoluţia numărului de locuitori ai Comunei Luncaviţa n perioada 1970- 2002

 

Pentru perioada 2003-2010, populaţia comunei Luncaviţa a cunoscut valori descrescătoare, numărul populaţiei scăznd, ajungndu-se astfel de la 4678 locuitori n anul 2001, la 4457 locuitori n anul 2010. n anul 2003 s-a nregistrat cea mai mare scădere a numărului de locuitori, de la 7095 n 2002, la 4678 locuitori pentru 2003, datorită faptului că localitatea Văcăreni s-a desprins de Comuna Luncavița, prin reorganizarea acesteia (Legea nr. 471 din 12.11.2003). De asemenea, n anul 2009 s-a nregistrat din nou o scădere a populației Comunei Luncavița, de la 4629 de locuitori, pnă la 4475 de locuitori, acest indicator menținndu-se și n prezent pe o traiectorie descendentă.

Anii

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Nr. locuitori

4678

4677

4648

4630

4666

4629

4475

4457

Tabelul nr. 7. Numărul de locuitori ai comunei Luncavița n perioada 2003 2010

 

Figura nr. 2. Evoluția numărului de locuitori ai Comunei Luncavița n perioada 2003 -2010

 

 

Anii

2008

2009

2010

Număr nașteri

34

41

40

Număr decese

79

64

46

Număr căsătorii

22

29

6

Tabelul nr. 8. Număr de nașteri, decese și căsătorii n comuna Luncavița n perioada 2008 -2010

 

Se observă n tabelul anterior că n perioada 2008 2010 n Comuna Luncavița s-a nregistrat n fiecare an un spor natural negativ. Astfel, procesul de mbătrnire și scăderea naturală a populaţiei, constituie principalii factori ai declinului populaţiei n mediul rural și n Comuna Luncavița.

 

Migrarea n străinătate are implicaţii economice şi sociale majore, din localitatea Luncavița lucrnd aproximativ 100 de persoane n străinătate. Această mișcare a populației aduce comunei avantaje economice, precum: diminuarea ratei șomajului, intrarea n comună a unor venituri anuale nsemnate, explozia construcţiei de locuinţe şi a vnzărilor de echipamente şi bunuri destinate dotării acestora, a numărului de autoturisme, crearea de locuri de muncă, stimularea consumului. ntr-o altă măsură benefică a migraţiei se poate constata că romnii migranţi, trăind n ţări cu grad ridicat de civilizaţie, văd şi nvaţă spiritul civic din jurul lor, respectul legii, ordinea, curăţenia, atitudinea faţă de muncă, toate acestea reprezentnd un mare cştig pentru Romnia.

 

Dacă perspectiva economică, socială şi culturală a migraţiei pentru muncă este predominant pozitivă, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre perspectiva demografică a fenomenului. Perspectiva demografică mbracă mai multe aspecte negative şi se constituie ntr-un preţ care trebuie plătit. Plecnd n străinătate, mulţi dintre cei tineri işi amnă căsătoria şi, implicit, aducerea pe lume a copiilor. Pericolul cel mai mare este acela că după ce ajung n străinătate, o parte dintre cei plecaţi nu vor să se mai ntoarcă, aceştia făcnd tot posibilul să-şi regularizeze şederea şi sa-şi obţină documente de şedere nelimitată (recurgnd chiar la căsătorii mixte, de convenienţă).

 

Categoria de vrstă

Număr persoane

Procent din total populație

0 14 ani

771

17%

15 19 ani

250

6%

20 24 ani

2065

46%

55 64 ani

544

12%

65 84 ani

785

18%

peste 85 de ani

42

1%

  Tabelul nr.9. Structura populației pe grupe de vrstă

 

Figura nr.3. Structura populației pe grupe de vrstă

Din analiza populației pe grupe de vrstă n anul 2010, constatăm că:

- cea mai mare parte a populației este reprezentată de persoane cu vrsta cuprinsă ntre 20 și 54 de ani (46,33%)

- populația mbătrnită, cu vrsta peste 65 de ani, deține un procent de 18,51% din total populație, iar populația cu vrsta ntre 0 și 19 ani 22,96% din total populație.

Se poate aprecia că există, deci, suficientă forţă de muncă, iar populaţia tnără este destul de numeroasă.

 

EDUCAȚIE ȘI NVĂȚĂMNT

 

Grupul Școlar SIMION LEONESCU Luncavița este amplasat n Comuna Luncavița, n nordul județului Tulcea .

Școala din Luncavița este atestată documentar de peste 133 de ani. Nifon Bălășescu, ctitorul școlii dobrogene, nființează n 1878 școală și la Luncavița. Școală de baieți, avnd ca nvățător pe Ioan Diaconu, normalist din Brlad o regăsim aici și n 1897. n același an, se organizează și o școală pentru fete, la care nvățătoare este numita Sevastița Diaconu, absolventă a unei școli secundare din Galați. Abia n 1890 se va construi primul local de școal, an n care au fost nmatriculați 110 elevi. Școala posedă 10 ha de pămnt. Școala funcționează, pnă n 1925 doar cu clase primare, după care, sub conducerea lui Simion Lionescu se nființează și nvățămntul gimnazial. De peste 29 de ani, la Luncavița se desfășoară și nvățămnt profesional, cu profil agricol, iar din anul 2011 a devenit liceu cu profil principal de TEHNICIAN N AGROTURISM.

 

Profilul actual și cel de perspectivă al școlii derivă din principala preocupare a locuitorilor de aici, aceea de agricultori. De altfel, nsăși denumirea satului, Luncavița - luncă a viței, face trimitere la ndeletnicirea cea dinti a oamenilor acestor locuri, aceea de cultivatori ai viței de vie, ndeletnicire impusă de așezarea geografică: la poalele munților Măcinului, n larga depresiune a Luncaviței, zonă cu mare potențial de fertilitate a pămntului, cu vechi tradiții agricole.

 

De peste 20 de ani n Școala Luncavița se predă nvățămnt agricol, dupa cum urmează:

 

 

Nr. crt.

nvățămnt agricol

calificări

Anii de funcționare

1.        

nvățămnt profesional agro-industrial

1980-1990

2.        

Școala complementară - calificarea tractoriști

1990-1996

3.        

Școala de ucenici - calificarea tractoriști

1996-2005

4.        

Școala de arte și meserii - calificarea lucrător n                                                  cultura plantelor

2005-2009

5.        

Liceu, ciclul inferior, nivel 1, profilul Resurse naturale și protecția mediului, domeniul agricultură, calificarea: tehnician n agricultură

2009-2010

6.

Liceu, ciclul superior, profilul Resurse naturale și protecția mediului, domeniul agricultură, turism calificarea: tehnician n agroturism

2011

Tabelul nr. 10. Calificări n nvățămntul agricol la Școala Luncavița

 

Este singura unitate școlară  din N-V județului Tulcea care asigură pregătire n domeniul agricol precum și n agroturism.

Grupul școlar SIMION LEONESCU Luncavița mai cuprinde și alte forme de nvățămnt preuniversitar, dupa cum urmează:

 

Nr crt

Nivel nvățămnt

Nr elevi

Nr. Clase

1.        

Preșcolar

111

5

2.        

Primar

169

8

3.        

Gimnazial

238

9

4.        

SAM, domeniul agricultură, calificarea: lucrător n cultura plantalor

25

1

5.        

Liceu tehnologic, profilul Resurse naturale şi protecţia mediului, domeniul: Agricultură, calificarea: Tehnician n agroturism

28

1

TOTAL ELEVI ȘCOALĂ

571

24

Tabelul nr. 11. Forme de nvățămnt la Școala Luncavița

 

Grupul Școlar SIMION LEONESCU funcționează ca unitate cu personalitate juridică, n administrația ei avnd și o școală-structură, Școala cu Clasele I-IV Rachelu, cu un efectiv de 35 de elevi, după cum urmează:

 

Nr  crt

Nivel nvăţămnt

Nr elevi

Nr clase

1

Preprimar

20

1

2

Primar (clasele I-II simultane)

34

3

Tabelul nr. 12. Forme de nvățămnt la Școala Rachelu

 

Clasele de preșcolari, ciclul primar, cel gimnazial și SAM funcționează n două schimburi, după cum urmează:

         clasele I-IV n intervalul orar 8 - 11,30.;

         Clasele IX-X n intervalul orar 7,30 - 14,30;

         Clasele V-VIII n intervalul orar 12,30 - 19,30

 

Oferta educațională a  Grupului  Școlar Simion Leonescu Luncavița

 

Calificările din domeniul agricol-cea actuală, de lucrător n agroturism și cea de perspectivă, de tehnician n agroturism, răspund cerințelor comunității. Această afirmație  are n vedere faptul că n zonă 74% din populație lucrează n agricultură și sunt constituite și funcționează  societăți agricole și comerciale cu specific agricol cu mare potențial economic și cu cerere permanentă de forță de muncă calificată n profil. Deasemenea, ca urmare a vecinătății localității cu arealul Rezervației Biosferei Delta Dunării, prin includerea zonei n proiectul  Coridorul Verde , ce prevede reinundarea fostului lac Crapina amplasat n extravilanul satului și prin constituirea Parcului Național Munții Măcinului s-au creat oportunități de practicare, de catre localnici, a agroturismului, ocupație ce presupune cunoștințe din toate sectoarele agricole. Școala Luncavița, prin eforturile de autorizare n această calificare prentmpină cerința locală de pregătire a forței de muncă cu specializare corespunzătoare exigențelor impuse de legislația din acest domeniu.

Asigurarea celor mai sus menționate este posibilă prin :

 

a) ncadrarea cu cadre didactice calificate n proporție de 100%, cadre preocupate permanent de perfecționare (toate cadrele didactice din Școala Luncavița au urmat, n anul precedent și/sau sunt nscrise actualmente la unul sau mai multe cursuri de perfecționare) .

Personalul didactic al școlii este reprezentat prin  41  de cadre didactice, pe lngă care funcționează și un personal administrativ de 6 persoane.

 

Personal didactic angajat:

 

Total

Preşcolar

Primar

Gimnazial

Liceal

- cadre didactice titulare

32

4

7

15

6

- cadre didactice suplinitoare cu normă de bază n unitatea de nvăţămnt

9

1

4

2

2

Tabelul nr. 13. Personal didactic la Școala de Arte și Meserii Luncavița

 

 

Distribuţia pe grade didactice a personalului didactic angajat:

Număr personal didactic calificat

Număr personal

didactic

necalificat

 

 

Master , cursuri postuniversitare

Gradul I

Gradul II

Definitivat

Fără definitivat

Dubla specializare

4

8

9

11

4

9

0

Tabelul nr. 14. Distribuţia pe grade didactice a personalului didactic angajat

 

 

Distribuția cadrelor didactice n funcție de vrstă :

Palier de vrstă

20-29 ani

30-39 ani

40-49 ani

50 si peste 50 ani

Total

Nr. cadre didactice

9

14

6

12

41

Procent %

19,5%

35,5%

15,5%

29,5%

100%

Tabelul nr. 15. Distribuția cadrelor didactice n funcție de vrstă

 

Corpul profesoral al școlii cuprinde att cadre tinere (60%), interesate de performanță și de afirmare, ct și cadre cu multă experiență profesională, cu ndelungat exercițiu de adaptare la cerințe specifice domeniului nvățămntului.

 

b)  Baza materială a școlii, reprezentată, după cum urmează:

       spaţii şcolare:

Nr.

crt.

Tipul de spaţiu

Număr

spaţii

Suprafaţă (mp)

1.        

Săli de clasă /grupă

15

722

2.        

Cabinete*

3

144

3.        

Laboratoare*

5

263

4.        

Ateliere*

1

84

5.        

Sală şi / sau teren de educaţie fizică şi sport*

1

2515

6.        

Spaţii de joacă *

1

300

 

 

                                                                           

                                      Foto nr. 3. Spații școlare la GRUP ȘCOLAR SIMION LEONESCU

       spaţii auxiliare

Nr.

crt.

Tipul de spaţiu

Număr

spaţii

Suprafaţă (mp)

1.        

Bibliotecă şcolară / centru de informare şi documentare

1

40

2.        

Spaţii depozitare materiale didactice

3

60

3.        

Alte spaţii*

Cameră pentru
lapte şi corn

20

 

                                                                           

                                      Foto nr. 4. Spații auxiliare la GRUP ȘCOLAR SIMION LEONESCU

 

       spaţii administrative

Nr.

crt.

Tipul de spaţiu

Număr

spaţii

Suprafaţă (mp)

1.        

Secretariat

1

14

2.        

Spaţiu destinat echipei manageriale

2

61

 

                                                                           

                                      Foto nr. 5. Spații administrative la GRUP ȘCOLAR SIMION LEONESCU

 

Laboratoarele de biologie, tehnologii, fizică-chimie și gastronomie sunt funcţionale avnd dotări corespunzătoare formării deprinderilor prevăzute de programele şcolare la aceste discipline.

Laboratorul de informatică este dotat cu 30 calculatoare legate n serie și conectate la Internet, precum și cu alte echipamente TIC. Cu echipament de TIC sunt dotate secretariatul școlii, biroul directorului, cancelaria cadrelor didactice și laboratorul de Tehnologii și cabinetele școlare.

 

Sunt n curs de amenajare 3 cabinete: cel de matematică, cel de limbi străine şi cabinetul de științe socio-umane.

Folosind diverse fonduri (de la Guvernul Romaniei, din bugetul comunității locale, din diferite proiecte) s-a procedat, n ultimii ani, la schimbarea mobilierului claselor și laboratoarelor n proporție de 90% și la dotarea cu materiale adecvate diferitelor specialități (fizică, chimie, biologie, tehnologii, informatică, sport, nvățămnt preprimar, nvățămnt primar, etc.)

Deasemenea, școala dispune de o bibliotecă cu peste 6000 de volume, fiind n curs de amenajare un CDI.

 

Atelierul şcolii prezintă dotări corespunzatoare desfășurării orelor de instruire practică pentru anumite secvențe de conținut, cele mai multe ore practice desfășurndu-se n condiții de producție, la agentii economici cu care au fost ncheiate convenții de colaborare și a căror societăți comerciale absorb o mare parte din forța de muncă calificată prin GRUPUL ȘCOLAR SIMION LEONESCU.

 

Deasemenea, n atelierul şcolii se desfăşoară o mare parte dintre orele de educaţie tehnologică  şi unele dintre orele de abilităţi practice de la clasele I-IV.

Conform planului de investiții din ultimii ani,  a fost reabilitată rețeaua electrică n toată școala, a fost introdusă apa curentă, s-a făcut conectarea la rețeaua de canalizare și s-a generalizat ncălzirea centrală n două corpuri de clădiri ale școlii. n anul școlar 2008-2009 s-au reparat capital două corpuri prin consolidarea clădirilor, schimbarea acoperișului, izolarea termică prin montarea geamurilor de tip termopan, montarea lambriului ecologic, nlocuirea dușumelei cu parchet. S-au construit două grupuri sanitare corespunzătoare din punct de vedere al legislației n vigoare n cele două curți ale școlii, fiind n construcție un al treilea grup sanitar, n a treia curte a școlii.

S-au amenajat n curtea școlii, un spațiu verde și un loc de joacă pentru preșcolari.

 

                                                                           

                                      Foto nr.6. Spații de joacă la GRUP ȘCOLAR SIMION LEONESCU

 

Pentru perioada imediat următoare este planificată reabilitarea celui de-al treilea corp de clădire, la nivelul căruia se găsesc, pe lngă săli de clasă și o parte dintre laboratoare și biblioteca școlii, reabilitarea atelierului școlii, precum și construirea unei săli de sport.

 

n urma derulării unui proiect n cadrul Programului de Granturi Școală Comunitate (PIR) s-au achiziționat materiale didactice de interes pentru școală .

Prin continuarea derulării unui proiect, n colaborare cu comunitatea locală, n cadrul Programului Economia Bazată pe Cunoaștere, n şcoală s-au achiziționat 10 calculatoare şi echipament de TIC.

Școala are n proprietate o suprafață de 10 ha teren arabil, lucrat n colaborare cu agenții economici la care elevii de la Grup Școlar Simion Leonescu efectuează practică săptămnală și practică comasată.

Școala are n dotare două microbuze școlare pentru transportul elevilor (elevii navetişti din clasele I-X de la Rachelu și elevii de la Grup Școlar Simion Leonescu, n deplasarea acestora către locurile de efectuare a practicii).

Spaţiul şcolar este securizat, ntreaga incintă a şcolii fiind mprejmuită cu gard metalic .

Școala acordă burse sociale, burse medicale, bani pentru liceu .

Școala se bucură de o bună cooperare cu instituţiile şi oficialităţile locale, beneficiind de un larg sprijin din partea acestora n toate demersurile economice şi nu numai .

 

 

Rezultatele de menţionat ale GRUPULUI ȘCOLAR SIMION LEONESCU, din anul școlar 2008-2009:

         Rata abandonului/școală a fost, n anul școlar 2008-2009 de  0,03 %, la Grup Școlar Simion Leonescu fiind de 0,07  iar rata de promovabilitate a fost de 0,97 ciclul primar, de 0,87 la ciclu gimnazial si de 1 la Grup Școlar Simion Leonescu, indicatori ale căror valori sunt superioare celor pe județ;

         Frecvența abaterilor prin note scăzute la purtare a fost, n anul școlar precedent,  de 3,8 %;

         Promovabilitatea la examenul de certificare a competențelor a absolvenților clasei a X-a Grup Școlar Simion Leonescu a fost, n anul școlar 2008-2009 de 100%, fiind cu 2% mai mare decat media pe județ;

         La 72% dintre disciplinele de nvăţămnt elevii au nregistrat progres la nvăţătură, fapt reieşit din raportarea rezultatelor la evaluarea sumativă la rezultatele nregistrate la evaluarea iniţială;

         35% dintre elevii care au absolvit clasa a X-a la Grup Școlar Simion Leonescu Luncavița n anul școlar 2008-2009 au continuat studiile n acelaşi domeniu şi n aceeaşi calificare, nivelul 2 şi 3 si s-au remarcat la concursurile pe meserii, unii dintre aceștia obţinnd premii la faza judeţeană şi naţională, ceea ce dovedeşte baza solidă de cunoştinţe formată la nivelul 1, n şcoala noastră;

         38 % dintre absolvenţii nivelului1 al şcolii (an scolar 2008-2009) urmează, n prezent nivelul 2, n aceeași calificare iar 22% sunt ncadraţi la societăţile agricole din zonă;

         Conform interpretării chestionarelor adresate elevilor, n legătură cu oferta educaţională a şcolii, 95% dintre aceştia  s-au declarat mulţumiţi, se simt n siguranţă n şcoală şi n centrul atenţiei ntregului personal al unității noastre de nvaţamnt;

         n urma evaluării externe, de către ARACIP, n anul şcolar precedent, şcoala noastră a fost apreciată ca fiind corespunzătoare n ceea ce priveşte ndeplinirea cerinţelor impuse de asigurarea calităţii n educaţie şi ca avnd bine corelată strategia de dezvoltare, n acord cu prevederile PLAI şi PRAI; ca urmare, şcoala a fost autorizată să schimbe calificarea la Grup Școlar Simion Leonescu, din aceea de lucrător n cultura plantelor n aceea de lucrător n gospodăria agroturistică;

         Peste 95% dintre elevi s-au declarat mulțumiți de oferta educațională a acestei școli, de ambientul educațional creat, de relațiile interumane existente și de faptul că se simt n siguranță n școală (rezultat reieșit din interpretarea chestionarelor adresate elevilor);

         Oferta educatională a școlii a fost apreciată ca fiind foarte bună de 83% dintre părinți (interpretarea chestionarelor adresate părinților);

         Au fost dezvoltate parteneriate eficiente cu 5 agenți economici de profil din zonă, rezultatul acestora fiind colaborarea la elaborarea și derularea CDL-urilor, desfășurarea instruirii practice a elevilor n condiții de producție, participarea reprezentanților agenților economici la evaluarea competențelor elevilor, angajarea unora dintre absolvenți;

         Derularea unui proiect n cadrul Programului de Granturi Școală Comunitate (PIR) proiect prin care s-au achiziționat materiale didactice de interes pentru școală;

         Continuarea derulării unui proiect, n colaborare cu comunitatea locală, n cadrul Programului Economia Bazată pe Cunoaștere, proiect prin care au fost achiziționate 10 calculatoare performante.

 

 

Elevi școlarizați n unitatea de nvățămnt:

 

Total, nivele de nvăţămnt, sexe, medii de rezidenţă

ANUL ȘCOLAR

2006/2007

2007/2008

2008/2009

2009/2010

Total n cl. IX şi X , din care:

38

39

56

25

- pe sexe

masculin

24

24

30

14

feminin

14

15

26

11

- după mediul de rezidenţă al elevilor

din localitatea unde este situată şcoala

33

32

46

20

Total din alte localităţi

5

7

10

5

Total din urban

 

 

3

0

Total din  rural

38

39

53

25

Total n cl. IX  liceu tehnologic, ciclul inferior, domeniul agricultura, din care:

-

-

-

28

- pe sexe

masculin

-

-

-

12

feminin

-

-

-

16

- după mediul de rezidenţă al elevilor

din localitatea unde este situată şcoala

-

-

-

20

Total din alte localităţi

-

-

-

8

Total din urban

-

-

-

0

Total din  rural

-

-

-

28

Tabelul nr. 16. Elevi școlarizați n unitatea de nvățămnt

Rata de promovabilitate la GRUP ȘCOLAR SIMION LEONESCU domeniul agricultură, calificarea lucrător n cultura plantelor:

 

 

 

 

ANUL ŞCOLAR

 

Clasa

Criteriul

2006/2007

2007/2008

2008/2009

2009-2010

 

a IX-a

Total şcoală

0,74

1

0,87

1

 

masculin

0,52

1

0,34

1

 

feminin

0,22

1

0,53

1

 

urban*

-

-

-

-

 

rural*

0,74

1

0,87

1

 

a X-a

Total şcoală

1

1

1

1

 

masculin

1

1

1

1

 

feminin

1

1

1

1

 

urban*

-

-

-

-

 

rural*

1

1

1

1

 

                       

Tabelul nr. 17. Rata de promovabilitate la Grup Școlar Simion Leonescu Luncavița domeniul agricultură, calificarea lucrător n cultura plantelor

 

CULTURĂ

 

Biserici, mănăstiri, viața religioasă

 

ncă din secolul trecut  Comuna Luncaviţa deținea o bogată activitate culturală bisericească avnd două biserici ridicate de către locuitori, prima, cu hramul Sf. Dumitru, n 1827, cea de-a doua, cu hramul Sf. Teodor, n 1898 care n momentul de față nu mai există. Şi n Rachelu comunitatea a construit n 1859 o biserică cu hramul Sf. Nicolae.

De religie majoritar creștin ortodoxă  locuitorii comunei au construit de-a lungul timpului troițe și obiecte de cult donate către biserică precum și sclupturi manuale.

n comuna Luncavița și desfășoară activitatea și serviciile unei Biserici Baptiste, n comună existnd un număr de 5 familii de religie baptistă.

Comuna Luncavița se află n apropierea unor importante obiective de cult din județul Tulcea avnd n apropiere traseul tematic bisericesc  MĂNĂSTIREA CELIC DERE- MĂNĂSTIREA SAON-MĂNĂSTIREA COCOȘU. Cele trei, au devenit embleme ale pelerinajului monahal n județ, fiind vizitate n permanență att de turiștii simpli ct și de cei ce caută a se liniști sufletește, a se reculege.

Cu o importanță deosebită la acest capitol este basilica martirică de la Niculițel, loc cu importanță mare pentru ortodoxismul romnesc, ca loc de pelerinaj.

Situația locală actuală:

Bisericile din comuna Luncavița necesită lucrări de ntreținere (zugrăveli exterioare, lemnărie clopotnițe, garduri exterioare reabilitate, instalații climatizare biserici). n 2011 au fost depuse 2 proiecte de către Comuna Luncavița n parteneriat cu Asociația Viața Zmbește, proiecte ce privesc aceste lucrări, ce așteaptă să fie implementate din fonduri guvernamentale.

Pe teritoriul administrativ al Comunei Luncavița exista un număr de 7 troițe construite prin grija locuitorilor comunei mpreună cu bisericile din localități și cu administrația locală.

 

Moștenirea culturală

 

Patrimoniul cultural cuprinde masa bunurilor mobile și imobile investite cu o valoare istorică, artistic sau documentară, rezultate de regulă n urma acțiunii umane și aflate ntr-un anume spațiu geografic. Asemenea bunuri sunt de natură arheologică, istorică, etnografică , artistic, științifică și tehnică.

Privit și mai ales nțeles n acești termeni, patrimoniul cultural implică perspective trecutului, dar și a prezentului și a viitorului acțiunii umane dintr-un anumit spațiu geografic.

O ipostază a rentăririi tradiției o constituie nsăși tezaurizarea, conservarea și prezentarea patrimoniului cultural ce devine o condiție esențială a argumentării identitarului cultural n relația cu celelalte culture, n procesul globalizării.

n Luncaviţa s-au născut şi au urmat primele clase ale formării lor intelectuale o serie de personalităţi, ntre care istoricul Emilian Bold, prozatorul şi redactorul literar Ioan Lăcustă şi istoricul literar Stelian Cucu. n legătură cu numele, Gr. Dănescu l consideră de origine slavă şi crede că ar proveni de la cel al prului care străbate localitatea.

 

Domenii ale civilizaţiei tradiţionale performate n COMUNA LUNCAVIŢA argument al identitarului cultural

Cercetările etnografice efectuate n microzona dunăreană a judeţului relevă anumite caracteristici n raport cu microzona Lacului Razim şi cu microzona centrală şi n mod diferit pentru fiecare din aspectele civilizaţiei tradiţionale (aşezare, ocupaţii şi meşteşuguri, arhitectură, n genere, şi structura gospădăriei, n particular, locuinţă, port popular, obiceiuri).

Acest fapt ne permite să discutăm despre aspecte culturale identitare ale microzonei şi implicit ale comunei Luncaviţa, fiind bine ştiut că generalul se manifestă şi devine, n anumite contexte, reprezentativ prin particular, iar, pe de altă parte, particularul contribuie la definirea a ceea ce numim general, universal.

 

 

Aspecte ale arhitecturii tradiţionale din Luncaviţa - Gospodăria şi  Locuinţa

Gospodăria

Gospodăria tradiţională din Luncaviţa, ca de altfel din ntregul sector  nordic-dunărean, aşa cum am reuşit să o surprindem la data cercetării (uneori apelnd şi la reconstituire), este o dovadă a relaţiei dintre mediul ambiant şi ocupaţiile locuitorilor.

Ea se nscrie  n tipologia gospodăriilor cu curte nchisă de factura agro-pastorală cu elemente clare pentru gospodăria cu curte dublă (oborul sau ograda animalelor şi oborul sau curtea casei).

Elementul ordonator al gospodăriei este casa, dispusă cu faţa spre Crivăţ, spre nord.

De obicei casele sunt situate şi perpendicular pe strada cu casa de sus, casa de la deal sau casa curată, n dreptul acesteia (străzii).

O mare grijă au avut oamenii de aici să-şi păstreze gospodăriile curate, aceasta obligndu-i ca n structura lor să delimiteze spaţiul destinat adăpostirii şi creşterii animalelor de spaţiul destinat casei, omului.

Intrarea n gospodărie se face printr-o poartă şi/sau chiar două, o portiţă pentru intrarea pietonală prin curte spre casă şi o poartă mai mare pentru intrarea cu căruţa şi animalele, n oborul vitelor.

n curtea casei sunt situate: casa, chilerul cu cuptor pentru pine şi bageac, o construcţie care cuprinde bucătăria de iarnă.

n oborul vitelor, n dreapta porţii de intrare, se află un dam(grajd) cu două compartimente, cu intrări separate din obor: unul pentru vaci şi un grajd pentru boi (cu acoperişul n două ape, din stuf; pereţii damului sunt construiţi din ceamur). n faţa acestuia este dispus samalcul (are acoperişul n două ape, confecţionat din stuf); este nchis la capete şi n spate cu stuf, la fel despărţiturile sunt tot din stuf. n spatele samalcului este cocina pentru porci, iar lateral stnga curnicul(acoperit tot cu stuf, n două ape).

Evident, există şi variante ale acestei structuri generale, dar tratarea n detaliu  nu constituie mobilul demersului nostru.

 

 

Locuinţa

n privinţa planimetriei, casa tradiţională din Luncaviţa prezintă elemente similare dar şi note specifice cu celelalte sate din spaţiul nord-dunărean.

Astfel sunt ncă prezente modele cu planuri vechi cu numai două ncăperi dar şi modele clasice cu trei ncăperi şi prispă. Foarte interesante sunt casele cu prăvălie care ncă mai dăinuie ncă din secolul al XIX-lea .

Arhitectura locuinţei, dar şi a celorlalte construcţii din gospodărie, este condiţionată de materiile prime folosite (lutul, piatra, lemnul, stuful), dar şi de condiţiile de mediu (gerurile şi căldurile mari) şi nu n ultimul rnd, de peisajul specific dobrogean n care se integrează armonios. Ea, atunci cnd s-a realizat, dovedea măiestrie şi bun gust, ingeniozitate.

Un aspect deosebit al arhitecturii din Luncaviţa este imprimat de decorativismul realizat n tehnica traforului (n lemn) şi dispus la pazia casei. Florăria simplă sau dublă reprezentnd, prin stilizare şi geometrizare, mediul n care omul a trăit, constituie o dovadă certă a mentaliăţii comunităţii tradiţionale, iar prezentarea ntr-un muzeu local dovada identităţii culturale.

Interiorul locuinţei tradiţionale din Luncaviţa se distinge prin folosirea ţesăturilor decorative (păretare/ ţoale nvărgate, ştergare de mari dimensiuni alese n război intr-o tehnică specială care impune răbdare, ingeniozitate numită n şabac, macaturi sau cuverturi alese cu andreaua şi care au apărut n această microzonă de la neputul secolului al XX-lea).

Astăzi, n general, arhitectura este destul de alterată, fondul de locuinţe şi construcţii (şi n special cele din centru vatra veche) a suferit modificări cu ncercări de adecvare la necesităţile zilei, dar care nu ntotdeauna au dat rezultate fericite.

De multe ori s-a nlocuit tmplăria şi/sau s-a vopsit n culori tari (verde, albastru, maro nchis), ba chiar şi varul alb cu care erau acoperiţi pereţii şi care dădea o impresie de curăţenie, a fost substituit unei văruieli n culori (albastru deschis, albastru). S-a nlocuit stuful şi papura. S-a nlăturat prispa.

Avnd n vedere aceste mutaţii, de altfel fireşti, se impune ca tradiţia să fie cunoscută, ceea ce este posibil, n lumea contemporană, doar prin prezentarea perpetuă a moștenirii culturale.

 

 

Portul popular din Luncaviţa

Caracteristici generale

Portul popular din judeţul Tulcea, şi ca urmare şi cel din Luncaviţa, menţionnd că nţelegem prin acest aspect vestimentaţia din mediul rural pnă la 1916-1920, se nscrie n tipologia portului popular din spaţiul dunărean, mai precis al costumului popular al Dunării de Jos.

Elementul definitoriu, şi totodată particularizant, pentru trăsăturile portului popular din acest areal l constituie structura morfologică şi ornamentica.

Stilizarea motivelor, transfigurare artistică a naturii şi a cotidianului, n genere, dar şi a imaginilor cu conţinut simbolic este realizată ntr-o interpretare proprie n care se recunoaşte un stil bine conturat cu adnci tradiţii n cultura spaţiului dunărean.

Piesele care demonstrează n mod limpede această structură unitară sunt, cu deosebire pestelcile şi cămăşile, decorul unora şi altora nscriindu-se evident ntr-un mod unitar de gndire artistică şi de realizare tehnică.

Dintre elementele comune ce leagă costumul dobrogean, si ca urmare şi cel din Luncaviţa , de ntreaga cmpie dunăreană amintim:cămaşa dreaptă numită n literatura de specialitate dalmatică pnza nvărgată (pnză cu chenar) sau chirachie ţesută din bumbac şi borangic, croiala cămăşii cu sistemele de intercalat clinii, dar mai ales un ornament realizat cu acul (numit bibiluri, colţişori) şi aplicat la tivuri sub formă de feston sau dantelă. Toate aceste elemente, alături de tehnicile de cusătură de o deosebită atenţie acordată celor mai mici detalii, aparţin spaţiului dunărean.

Un alt element comun este catrinţa, numită n acest areal  pestelcă , cu o formulă de ornamentaţie nentlnită n altă parte a ţării. Un chenar dezvoltat compus din motive geometrice se ntinde pe ambele margini laterale, n sens vertical. Variantele ce apar de la o zonă la alta din cele amintite privesc cmpul pestelcii decorat n diverse sisteme, ele păstrnd nsă stilul ornamentului de bază: chenarele marginale.

Din portul bărbătesc remarcăm căciula rotundă, cămaşa dreaptă, brul foarte lat, care se poartă roşu dar şi alb ca şi n culoarea seină şi pantalonii largi de o croială specifică determinată de condiţiile climatice. O pronunţată unitate prezintă şi hainele confecţionate din dimie, n variatele lor forme ntre care ipingeaua numită n Dobrogea şi manta, aba (haina specifică de stepă) sau gheba şi abăluşa scurtă. Unitatea costumului dobrogean este evidentă, acest teritoriu reprezentnd o unitară zonă etnografică, graniţele administrative ale judeţelor neavnd nimic comun cu delimitarea etnografică.

 

Cercetarea n teren ne-a permis să distingem unele particularităţi subzonale şi să considerăm că tipul general al costumului de Dobrogea prezintă mai multe variante dintre care unele apar n mod evident n zona de nord a Dobrogei, ceea ce impune să prezentăm o tipologie a portului popular dobrogean şi să particularizăm elementele variabile pentru Luncaviţa.

 

Numeroase gospodării sunt mari, prospere, bine ntreţinute, ele dnd o notă optimistă, care conferă siguranţa existenţei localităţii o perioadă lungă de timp de acum nainte. La marginea dinspre vest a localităţii a apărut un şir de case noi, semn că satul se dezvoltă, inclusiv n ceea ce priveşte numărul de locuitori. Luncaviţa rămne un nume de referinţă n zonă, fiind un fel de model şi totodată un pol de dezvoltare, care va atrage locuitorii să rămnă şi să dezvolte activităţile tradiţionale, sau să introducă altele noi, poate agroturismul, care este neglijat pentru moment, deşi potenţial ar exista cu prisosinţă.

 

Trăsături ale portului popular dobrogean n raport de structura morfologică - mobil al repartizării tipologice pe microzone

n primul rnd ne va surprinde diferenţa de detaliu ntre pestelca din sudul şi cea din nordul Dobrogei. n acelaşi sens vom constata o mai redusă varietate de tipuri n portul femeiesc din sud (judeţul Constanţa) unde costumul femeiesc se ntinde unitar pe cursul Dunării de la Ostrov pnă la Hrşova şi o mai pronunţată varietate n nord (judeţul Tulcea) unde distingem trei enclave etnografice diferite.

     Microzona dunăreană denumită şi Malul Grlei, ncepnd de la Somova pnă la Dăieni ( n care se ncadrează şi Luncaviţa).

     Microzona Lacului Razim n est unde costumul apare cu unele variante;

     Microzona centrală, cu un costum dificil de definit.

n microzona dunăreană (n care se ncadrează şi Luncaviţa) elemente diferite n raport cu portul tradiţional de pe Lacul Razim se datorează att tehnicii de realizare şi structurii ornamentale ale pestecei (piesă de port femeiesc) ct şi structurii morfologice şi dispunerii ornamentelor cămăşii femeieşti.

n acest sens subliniem faptul că n zona dunăreană pestelca are fondul ţesut n război n două şi patru iţe iar motivele ornamentale sunt alese n război (nu cusute) şi dispuse ntr-o structură compoziţională compactă, accentul căznd pe partea de jos a pestelcii.

Cămaşa femeiască nscriindu-se n aceeaşi tipologie a cămăşii drepte dalmatice prezintă n zona dunăreană o platcă ornamentală cu motive cusute (ceea ce lipseşte cămăşii din zona Lacului Razim) şi nu prezintă ornamente pe poale.

 

Trăsături ale portului popular dobrogean n raport de principalele elemente ale structurii morfologice

      Costum femeiesc cu cămaşă dreaptă şi două pestelci (faţă, spate) pnă la sfrşitul secolului al XIX-lea

      Costum femeiesc cu fustă şi pestelcă (faţă) 1900-1920

      Costum femeiesc cu fustă  1920~1940

      Costum bărbătesc cu cămaşă dreaptă şi lungă pnă la sfrşitul secolului al XIX-lea

      Costum bărbătesc cu cămaşă scurtă şi pantaloni largi(dulvari) 1900~1920

      Costum bărbătesc cu cămaşă scurtă şi pantalon drept după 1920

Menţionăm că aceste aspecte generale de structură morfologică le ntlnim şi n portul tradiţional din Luncaviţa, elementele particulare ale  portului - pe care-l putem numi- arhetipal, fiind subliniate mai sus.

 

 

Elemente caracteristice ale principalelor piese din costumul tradiţional

 

Costumul femeiesc

Costumul femeiesc din zonă se compune din următoarele piese:

-          pe cap se poartă tulpanul (n perioada mai veche fesul roşu) care susţine părul peste care se pune marama de borangic. La nceputul secolului nostru fesul a fost nlocuit cu tulpan de pnză iar marama cu năfrămi dreptunghiulare purtnd diverse denumiri. La ocazii deosebite, femeile se găteau cu ghiordane (fruntare) din bani de aur, cusuţi pe o cordică sau ghiordane din mărgele, legate deasupra frunţii, iar la gt purtau salbă cu bani de aur (lefţi) sau numai o panglică cu un ban.

-          cămaşa lungă se mbracă direct pe cap iar peste poalele cămăşii se leagă două pestelci alese, dreptunghiulare, una n faţă şi alta n spate, fixate de talie cu baierele. n unele cazuri şi mai ncingeau mijlocul cu bete, peste pestelci. n această zonă foile de pnză ale cămăşii sunt unite cu diverse sisteme de cusătură dintre care desprindem două tehnici distincte. Prima şi păstrează funcţia strict practică, asigurnd o trainică unire a foilor printr-o cusătură dupăcită, executată pe dos, peste muchiile marginilor. A doua, este cheiţa care apare numai la unirea mnecii cu trupul cămăşii, deci n locul vizibil. La tivuri (gura, poale, mnecile cămăşii) se face un ornament bibiluri, colţurei, colţişori executat cu acul care are totodată şi rol practic, acela de a  ntări pnza prin acel tiv obţinut prin răsucirea pnzei. Impresionează coloritul acestor colţişori, care apar n mod curent n roşu şi negru, uneori albastru, alb, negru. Nu lipsesc n realizarea acestor ornamente mărgeluşele care punctează din loc n loc valoarea estetică a acestui ornament realizat cu acul. n microzona dunăreană, şi ca urmare şi n Luncaviţa, structura ornamentală a cămăşii se evidenţoază prin dispunerea pe platcă.

De asemenea, n microzona dunăreană, după 1930 apare cămaşa lungă , cu guler drept, cu ornamente dispuse n registre (guler, piepţi, poale, mneci) care era dată ca dar de nuntă naşilor. n timp, acest tip de camaşă a fost purtată cu elemente de port tradiţional conturndu-se astfel o formă hibridă, dar pe care memoria colectivitaţii a reţinut-o tot ca şi costum tradiţional.

-          pestelca face parte din componenţa costumului femeiesc şi prin decorul ei bogat compensează aspectul modest al cămăşii costumului tulcean. De format dreptunghiular, pestelca aparţine categoriei catrinţelor, purtată fiind n sens vertical, prinsă la talie cu băeri. n vechiul port dobrogean pestelcile s-au purtat perechi una-n faţă, alta la spate peste poalele albe ale cămăşii.

-          pestelca aleasă din judeţul Tulcea a aparţinut costumului femeiesc din zona de vest, ntinsă pe un larg teritoriu pe cursul Dunării de la Somova pnă la Dăieni (Menţionăm că n acest tip de pestelcă se include şi cea din Luncaviţa).

Ornamentul somptuos şi dens, ce se desfăşoară ntre cele două chenare laterale şi chenarul de jos, care apare aici, ţi produce, la prima vedere, impresia unui covor; examinat nsă mai atent constatăm o organizare n ierarhia valorilor din care se desprind două categorii (grupe) de motive: principale, care sunt dispuse pe foaia de jos a pestelcii şi secundare, care continuă pe foaia de sus.

Motivul principal de greutate este piscul n formă unghiulară, plasat deasupra ghenarului de jos şi repetat n mai multe registre. Din pisc s-a dezvoltat - pe parcursul timpului - formula de oglindă care acoperă ntr-o şi mai mare densitate foaia de jos a pestelcii. Deasupra piscului (sau a oglinzii) se ntind motive mici, repetate uniform şi alternat peste ntreaga suprafaţă a cmpului care constituie grupa motivelor secundare a foii de sus. Unele pestelci mai modeste au cmpul de sus neornamentat.

Deci este uşor de nţeles caracterul propriu al pestelcii de Tulcea, faţă de celelalte pestelci din aceeaşi familie şi aspectul deosebit al costumului de aici.

-          ncălţămintea femeilor n ţinuta de sărbătoare sunt imineii purtaţi cu ciorapi mpletiţi din lnă sau bumbac. La lucru purtau şi opinci legate cu vnări peste obiele.

-          menţionăm marea frecvenţă a fustei ţesută din lnă n patru iţe, purtată peste poalele albe. Pestelca se purta la costumul cu fustă numai n faţă.

 

Costumul bărbătesc

Costumul bărbătesc se compune din următoarele piese:

-          pălărie de pslă sau pai vara şi căciulă iarna;

-          cămaşă, pantaloni, bru, bete sau curea şi ilic;

Şi aici, ca şi pe ntreaga ntindere a ţării, găsim n portul popular bărbătesc două tipuri principale de cămăşi care marchează şi o evoluţie n timp privind croiala şi forma lor: cămaşa dreaptă şi cămaşa cu platcă. Cămaşa dreaptă prezintă aceeaşi structură ca şi cămaşa femeiască: o foaie de pnză dusă din faţă, peste umeri spre spate, formnd trupul cămăşii cu mnecile compuse din cte o foaie (prinse de la umeri) care sunt drepte şi largi. O notă caracteristică a cămaşii bărbăteşti de aici ca de pe ntreaga Cmpie a Dunării este lungimea pronunţată ajungnd pnă sub pulpele picioarelor. Acest tip de cămaşă aparţine trecutului fiind nlocuită de la sfrşitul secolului XIX cu cămaşa cu platcă, mai scurtă şi mbrăcată prin introducerea n pantaloni, brul legndu-se peste pantalon. Această cămaşă este structurată din  platcă, un dreptunghi (din pnză dublă), aşezat pe umeri şi din trupul cămăşii, prins ncreţit de platcă. Gura cămăşii este adncă, doar gulerul a rămas drept. Mneca compusă din 1- foi este strnsă jos cu o manşetă, denumită brăţarie sau  bantă. La subraţ găsim aceeaşi formulă cu clinii şi pava care lărgeau cămaşa.

Faţă de cămaşa dreaptă, cămaşa cu platcă se poartă mai scurt. Foile cămăşii sunt unite prin cusătură dupăcită executată peste muchia marginilor de pnză. Cheiţa cu rol decorativ nu se utilizează la cămăşile bărbăteşti. Ornamentaţia cămăşii este realizată, n primul rnd prin nsăşi ţesătura pnzei (la cămăşile de sărbătoare) fie chirachie, fie nvărgată cu borangic. Ornamentul cusut apare mai rar la cămaşa de tip vechi (dreaptă), aproape singurul decor al acesteia fiind tivul fixat cu găurele şi lucrat n alb. Decorul mai bogat este legat de cămaşa cu platcă la care uneori piepţii sunt din borangic. Motivele cusute tot n punct de cruce (n muscă), sunt dispuse la manşetă (brăţarie) la bentiţa de la guler şi la piepţi. Alături de coloritul alb al decorului s-a dezvoltat şi cusătura n roşu şi negru determinată de cele două culori n care se fabrica arniciul.

n ceea ce priveşte brul că lungimea brului ajunge la 350 cm şi o lăţime de 35 cm, iar coloritul său varia ntre roşu (perioada mai veche), alb, negru sau culoarea seină (n perioada recente). Decorul brului se reduce la cteva dunguliţe n culori contrastante cu cele ale ţesăturii de fond care sunt dispuse la marginile lungimii brului. Informaţiile de teren relevă că uneori brul roşu era ornamentat la capete şi cu alte motive dect simplele dunguliţe dar dispariţia timpurie a unei astfel de piese nu ne-a permis depistarea unui astfel de exemplar.

-          ncălţămintea bărbaţilor erau condurii la costumul de sărbătoare şi opincile la muncă;

-          n timp răcoros se poartă haina de aba sau pieptare şi cojoace din blană de oaie.

Menţonăm că aspectele de port tradiţional şi de vestimentaţie (folosim termenii avnd n vedere mutaţiile intervenite n structura morfologică şi decorativă a formei considerată arhetip)pot fi reprezentate prin documente de arhivă, fotografii de epocă (existente ncă la localnici), piese de port şi vestimentaţie din diferite perioade şi prin care se poate releva dinamica vieţii sociale din Luncaviţa. De asemenea se poate reconstitui o  secvenţă din ceremonialul unui obicei, astfel nct să se poată observa valenţa/funcţia ceremonială a costumului.

 

 

Muzee n localitate - muzeul satului

 

n cadrul comunei Luncavița nu există un muzeu propriu zis cu specific pentru astfel de activități, n schimb n cadrul Grupului Școlar Luncavița există sala muzeu istoric, unde sunt prezentate descoperirile șantierului arheologic Cetățuia Luncavița cu perioadă de studiu eneolitic   aprox.5000 ani . Hr. Tot aici sunt prezentate publicului diferite obiecte cu importanță istorică, dovadă a trecerii timpului și convețuirii perpetue a omului pe aceste locuri ( din cele mai vechi timpuri și pnă n prezent).

 

n cadrul Grupului Școlar Simion Leonescu există sală expozițională cu obiecte populare, specifice regiunii nord dobrogene (porturi populare, obiecte artizanat, miniaturi de gospodării locale, picturi iconoclasm.

n cadrul Căminului Cultural din comună există expoziție de picturi ce aparțin Centrului de pictură a școlii Luncavița precum și expoziție de tablouri cu imagini distincte din comunitate.

Ansamblul folcloric Ghiocel de la Luncavița și ansamblul de colindatori Moșoaiele reprezintă prin port popular ndeletnicirile și tradițiile comunei la diferite manifestări culturale desfășurate n importante evenimente și locații ( Consiliul Europei, Muzeul satului la București, festivaluri cu renume național și internațional ).

 

n  cadrul sălii muzeale din cadrul școlii din Luncavița precum și n cadrul Căminul Cultural Luncavița, domeniul ocupaţiilor şi meşteşugurilor poate fi reprezentat prin documente de arhivă, prin naraţiuni bazate pe memoria colectivităţii, prin C.D-uri, D.V.D-uri, filme etnografice cu secvenţe din practicarea unui meşteşug sau a unei ocupaţii, iar pe de altă parte prin expunerea de piese de instrumentar tipic pentru respectivele ocupaţii şi meşteşuguri şi care se mai găsesc n localitate (cercetările din 2007 şi 2008 relevă acest fapt). Considerăm că expunerea roţii olarului şi chiar reconstituirea unui atelier de olărie constituie una din priorităţile administrațieilocale din Luncaviţa. Marca identitară va fi astfel performată la nivel muzeistic.

 

 

Tradiții și obiceiuri

Obiceiuri tradiţionale din Luncaviţa

 

n ansamblul culturii populare tradiţionale, obiceiurile formează un capitol important fiindcă ntreaga viaţă a omului, munca lui din timpul anului şi diferitele lui ocupaţii, relaţiile cu semenii lui şi cu ntruchipările mitologice erau şi n trecut ntreţesute cu obiceiuri.

n colectivităţile tradiţionale, obiceiurile dădeau un ritm propriu vieţii. Respectarea lor, practicarea lor după rnduiala ndătinată imprima vieţii colective, familiei şi n general vieţii sociale a satului o anumită cadenţă.

Aceeaşi mentalitate o regăsim şi n comunitatea tradiţională din Luncaviţa, fapt ce ne permite să relevăm cteva caracteristici ale obiceiurilor din arealul nord- dobrogean, n care se include şi Luncaviţa, subliniind particularităţi ale localităţii ce ne stau n atenţie.

Folcloristica a grupat n general obiceiurile calendaristice n patru cicluri care corespund celor patru anotimpuri: obiceiuri de primăvară, de vară, de toamnă şi de iarnă.

 

Obiceiurile de Anul Nou

Sărbătorile de iarnă sunt legate de schimbarea anului. Ele se desfăşoară ntre 24 decembrie şi 7 ianuarie. Repertoriul lor bogat cuprinde: colindele, pluguşorul, urarea cu sorcova, jocurile cu măşti, cntecele de stea. Venind din lumea obştilor săteşti, colindele sunt cntece de urare ce exprimă n versuri şi melodii de mare frumuseţe, bucuria ntmpinării Anului Nou, toate speranţele ce se leagă de el.

n judeţul Tulcea, la fel ca n toate satele din Dobrogea şi n ntreg teritoriul ţării, ciclul sărbătorilor de iarnă şi-a păstrat viabilitatea pnă n zilele noastre (cu unele mutaţii fireşti) şi au acelaşi caracter de urare pentru belşugul anului viitor.

Colindatul şi uratul n satele dobrogene se desfăşoară după acelaşi ritual ca şi n celelalte zone ale ţării.

Flăcăii erau mpărţiţi n cete. Aceştia colindau la fereastră şi erau primiţi de gazdă n casă, căci fiecare flăcău din ceată mergea la fata cu care era n vorbă. Gazda i omenea, cinstindu-i cu băutură şi mncare dndu-le n acelaşi timp darurile pregătite n acest scop: colaci şi bani.

Ceata de colindători şi pregătea repertoriul adunndu-se şi repetnd, ncepnd cu aproximativ două trei săptămni naintea Crăciunului.

n seara de Ajunul Crăciunului, cetele de colindători se deplasau pe uliţă cu cntece şi strigături.

 

In ceea ce priveşte colindatul n comuna Luncaviţa, menţionăm ca marcă identitară colindatul cu măşti, performat n obiceiul numit  Moşoiul  (  Moşoii ), practicat n seara Ajunului de Crăciun.

Se impune atenţiei costumul mască alcătuit din cojoc purtat cu lna pe faţă, tălăngile prinse la bru şi masca de faţă compusă din diverse materiale. Fastul este dat de panglicile şi oglinzile care mpodobrsc masca de faţă. Personajul moşoi era nsoţit de colindători sau de grup de  moşeicuţe  care aveau şi ele uno anume costumaţie. Obiceiul, care se păstrează şi astăzi, chiar dacă cu unele modificări, mbină magicul şi ludicul. Avnd n vedere că nu se mai ntlneşte n altă localitate din Dobrogea, de aceea il considerăm marcă identitară pentru Luncaviţa.

Uratul (pluguşorul) se desfăşura n seara Ajunului de An Nou, practica acestui obicei avnd deasemenea caracter de bun augur. Uratul flăcăilor este precedat de pluguşorul copiilor. Ceata de urători este formată din mai mulţi flăcăi, fiecare cu rolul său şi cntarea este nsoţită de singurul instrument muzical: buhaiul mai mult un cadru familial sau mai restrns dect altă dată n viaţa comunităţii rurale.

 

Obiceiuri de primăvară

Obiceiurile legate de primăvară marcau diferitele etape n desfăşurarea vieţii săteşti legate de sărbătorile mai importante ale ciclului calendaristic de primăvară.

Legătura ntre vechea şi noua dată a nceputului de an apare şi prin faptul că prin unele părţi din ţară fetele şi ghiceau norocul, şi făceau de ursit, la 1 martie la fel ca şi n noaptea de Anul Nou.

Ziua de 1 martie nu se impune n atenţia noastră prin obiceiuri deosebite; legatul pomilor cu aţă roşie, credem că este de dată mai recentă.

Printre obiceiurile de peste an şi nelegate de date fixe sunt: Paparuda, Caloianul, care s-a practicat n ntreaga Dobroge iar cercetările noastre o atestă ca practicndu-se pnă n jurul anilor 1940-1945 şi n comuna Luncaviţa. Spre deosebire de alte zone n care obiceiul se practica legat numai de perioada de secetă, n acest areal se desfăşura  n a treia joie după Paşte.

Cu o duminică nainte era aleasă ntre fete Paparuda (ntlnim şi varianta Paparuvă). n ziua fixată pentru desfăşurarea obiceiului, se forma un alai de 6-7 fete ntre 10-15 ani. Erau npodobite cu ştevie iar cea care era Paparuda era legată cu trei rnduri de ştevie şi o coroniţă din aceeaşi plantă. Alaiul mergea n ntreg satul, intra n curţi iar gazdele stropeau cu apă fetele din alai. Cntecul Paparudelor era o incantaţie pentru ploaie: Paparuvă, ruvă, le/ Sari n sus la nouraşi/ Să dau drumul ploilor/ Ca să-mi ploaie griele/ Griele cr briele/ Păpuşoaiele ct casele/ Şi mălaiele n toate gunoaiele.

Stropitul cu apă este o acţiune obişnuită obiceiurilor legate de agricultură, n general menită să aducă rodirea iar n acest caz să ajute la rodire prin provocarea ploii. Pe lngă invocarea ploii, incantaţia Paparudelor este totodată şi o urare de fertilitate.

 

Caloianul, legat de obiceiul Paparudei, era tot un obicei de invocare a ploii care se practica pnă prin jurul anilor 1940-1950, n vreme de secetă. Cercetările noastre evidenţiază practicarea acestui obicei n etape. Păpuşa de pămnt căreia i s-au făcut toate părţile trupului uman este ngropată n ziua n care se făcea Paparuda şi dezgropată a doua săptămnă. Semnificaţia ngropării sau aruncării n apă a păpuşii este legată de mitul Zeului vegetaţiei care moare şi nvie.   Dintre obiceiurile tradiţionale nelegate de date fixe nsă dependente de desfăşurarea muncilor agricole, amintim obiceiurile legate de ieşitul la arat, la seceriş, sau legate de alte munci agricole.

 

Una dintre cele mai importante sărbători ale comunei și ale nordului Dobrogei, este SĂRBĂTOAREA TEILOR, fiind alături de Sărbătoarea Moșoaielor cele două axe ale activităților tradiționale luncăvițene.

Terminarea secerişului impunea desfăşurarea unui alt obicei. Din primele spice secerate se făcea barba de gru sau  barba lui Dumnezeu care era păstrată pnă la nceputul muncilor agricole din anul următor sau pnă chiar la următorul seceriş. Sfrşitul secerişului este prilej de bucurie a ntregii colectivităţi.

 

Obiceiurile legate de vrstele omului

Pe lngă sărbătorile de peste an, se păstrează sau s-a păstrat pnă de curnd numeroase obiceiuri n legătură cu momentele mai importante din viaţa omului, cu naşterea, cu trecerea n rndul flăcăilor de nsurat sau a fetelor de măritat, cu căsătoria şi cu moartea.

Cercetările efectuate privind obiceiurile legate de viaţa omului, relevă, pentru arealul comunei Luncaviţa, practicarea aceloraşi ceremonialuri ca n ntreg arealul nord-dobrogean. n acest sens amintim : obiectele cu valoare magică pusă n apa de la scăldătoarea copilului, legatul miresei n ceremonialul nunţii, pomul mortului n obiceiul nmormntării. Micile diferenţieri percepute n cercetare nu pot fi considerate nsă mărci identitare.

 

 

Ocupaţii tradiţionale

O primă caracteristică a ocupaţiilor tradiţionale din Luncaviţa, ca de pe ntreg spaţiul romnesc este profilul lor mixt impus de cerinţele variate ale traiului, pe de o parte, iar pe de alta de caracterul autarhic pe care l-a avut, de-a lungul secolelor, gospodăria ţărănească.

De timpuriu au apărut şi meşteşugurile ţărăneşti, ca ocupaţii complementare. Unele au tradiţii străvechi pe teritoriul patriei noastre, ndeosebi prelucrarea lemnului, prelucrarea lutului, prelucrarea metalelor ceea ce a dus la existenţa n comunitatea tradiţională, şi implicit la Luncaviţa, a meşterilor dulgheri, tmplari, fierari, olari.

Potrivit criteriului  importanţei ocupaţiilor n viaţa poporului romn ct şi a celui privind modurile de prelucrare a resurselor naturale distingem: ocupaţii principale sau de bază; ocupaţii secundare; ocupaţii casnice (industrie casnică textilă) şi meşteşuguri ţărăneşti.

Ocupaţiile principale au fost ntotdeauna agricultura şi creşterea animalelor. Ele au asigurat existenţa populaţiei de-a lungul timpului. Ocupaţiile secundare au fost practicate ocazional n toate zonele. Prin ele oamenii oamenii şi-au procurat hrana suplimentară sau au constituit surse complementare de venit. Aşa au fost vnătoarea şi pescuitul care s-a menţinut ca ndeletnicire principală n satele din lungul Dunării,( vezi şi Luncaviţa) litoralul Mării Negre, Delta Dunării.

 

Ocupaţiile casnice (industria casnică textilă) au satisfăcut cerinţele zilnice traiului, ele constnd n preluctarea nencetată a produselor alimentare, textile etc., n pregătirea hranei, confecţionarea mbrăcămintei.

n ceea ce priveşte localitatea care ne stă n atenţie menţionăm faptul că ntlnim gospodării mixte n sensul că n structura lor, aceste gospodării cuprind construcţii anexe, instrumentar şi unelte care demonstrează practicarea mai multor ocupaţii: cultivarea pămntului, creşterea animalelor, legumicultura şi viticultura,  vnătoarea, apicultura, sericicultura, pescuitul, prelucrarea fibrelor vegetale (papura, stuful ).

Cercetările efectuate n Luncaviţa relevă, pe de o parte practicarea unor ocupaţii tradiţionale chiar dacă, deseori, cu alte mijloace, iar pe de altă parte existenţa unui instrumentar tradiţional pentru practicarea acestor ocupaţii (instrumentar agricol, viticol, piscicol), dar şi ateliere meşteşugăreşti ( ex.atelier de tmplărie, atelier de mpletituri papură).

 

Se impune atenţiei pentru practicarea meşteşugurilor n Luncaviţa, olăritul.Din această perspectivă putem considera- că acest meşteşug este o marcă identitară pentru Luncaviţa, care afost printre foarte puţinele centre de olărit din Dobrogea, alături de Alba şi Dorobanţu.

 

Situația actuală n Comuna Luncavița a tradițiilor și obiceiurilor renviate din grija autorităților locale, poate fi structurată pe calendarul unui an astfel:

 

1.      Sărbătoarea BOBOTEZEI la Luncavița  - 6 ianuarie

Se desfăşoară n centrul comunei, la Biserică şi pe străzile principale. n faţa Primăriei Comunei este amenajată o scenă unde agricultorii aduc produse constnd n cereale, furaje şi alte produse ce vor fi acordate participanţilor la ntrecerea tradiţională a cailor cu participanţi din cele două localităţi, Luncaviţa şi Rachelu, ntrecere ce simbolizează nceputul anului pentru agricultori și nviorarea animalelor. Animalele sunt botezate pe scenă de către preoţii comunei, iar autorităţile locale oferă diplome şi alte premii. Cetăţenii se nveselesc alături de un vin fiert tradiţional.

 

2.      GRUP ȘCOLAR SIMION LEONESCU 3 februarie

Ca o recunoaștere a zonei turistice, Școala Luncavița s-a transformat n Grup Școlar Simion LEONESC cu profil de lucrător n agroturism, unde elevi din județ sunt specializați pentru a lucra n acest sector.

n cadrul Grupului Școlar funcționează Centrul de Pictură pe sticlă, sala muzeu de Etnografie și Istorie Luncavița precum și Laboratorul de Gastronomie locală.

De ziua școlii se sărbătoresc anii pe care şcoala i mplineşte de la nfiinţarea ei (1878). Se acordă distincţii cadrelor didactice, elevilor şi altor persoane care au contribuit la dezvoltarea nvăţămntului luncăviţean. Are loc un program cultural artistic.

 

3.      Sărbătoarea DRAGOBETELUI 24 februarie

Are loc n incinta Casei de Cultură Rurală Luncaviţa, unde elevi ai şcolilor din comună participă la un concurs cu teme tradiţionale legate de sărbătoare. Participă Ansamblul Ghiocel de la Luncaviţa precum şi alţi invitaţi care vor cnta şi dansa.

 

4.      Sărbătoarea PAŞTELUI

Se desfăşoară n zonele verzi ale Comunei Luncaviţa, rezervaţiile Pădurea de Tei, Valea Fagilor din Parcul Naţional Munţii Măcinului şi Lunca Dunării. Tineri din comună şi turişti se ntrec n a face cea mai bună ciorbă de peşte şi miel la ceaun. Formaţii de muzică locale şi străine se amplasează n locuri puse la dispoziţie de autorităţile Comunei Luncaviţa.

 

5.    Paparuda CALOIANUL a treia zi, după Paște

Copiii se organizează ntr-un ritual de nmormntare, cu preot, cu alai, cu bocitori, iar din lut confecţionează o păpuşă, (Caloianul), pe care l conduc la o albie de ru, n baltă, etc.

 

6.    Ziua Eroilor Neamului. nălțarea

După slujba nalţării de la Biserică, evenimentul se desfăşoară n faţa Monumentului Eroilor Neamului, construit n anul 1920. Are loc slujba de pomenire a eroilor, spectacol cultural-artistic oferit de profesori, elevi şi alţi participanţi, nmnarea de diplome post-mortem, diplome eroilor care trăiesc din cele două războaie mondiale şi noilor eroi de pe fronturile moderne NATO, sau ONU.

 

7.   Ziua Parcului Național Munții Măcinului 27 mai

n pădurea Valea Fagilor din Comuna Luncaviţa (PNMM) se desfăşoară această activitate la care participă echipaje de toate vrstele din localităţile vecine PNMM. Concurenţii răspund la ntrebări legate de flora şi fauna ariei protejate şi organizează manifestări tradiţionale fiecărei comune n parte.

 

8.   Sărbătoarea TEILOR LA LUNCAVIȚA 28, 29 iunie, Sfinții Petru și Pavel

Este una dintre cele mai importante sărbători ale comunei și ale nordului Dobrogei, fiind alături de Sărbătoarea Moșoaielor cele două axe ale activităților tradiționale luncăvițene. ntr-un spațiu ct mai larg, de regulă pe stadionul de fotbal, se desfășoară n zilele de smbătă și duminică cele mai apropiate de Sf. Petru și Pavel, un eveniment nchinat teilor și mierii de albine, ofrandă adusă acestor bogății aflate n teritoriul administrativ al comunei (aprox. 2500 de hectare de pădure cu tei).

n fiecare an, n prima zi din cele două ale Sărbătorii  Teilor la Luncavița, are loc FESTIVALUL PUIU SPIRU - SUFLETUL CNTECULUI NORD DOBROGEAN.

Puiu Spiru este rapsodul popular compozitor și interpret local, compozitor a peste 200 de piese (geamparale, doine, hore, srbe populare) personalitate județeană datorită moștenirii culturale lăsate, prins ntre personalitățile cu renume județean n Studiul Carte Personalități tulcene scrisă de Ioan Culce.

Participă anual peste 5000 de persoane de toate vrstele alături de apicultori din toate colțurile țării și nu numai. Se servește țuică și miere de albină, alături de caș proaspăt, vin din localitate, de ciorbe de pește, miel sau purcel la ceaun, etc. Formații de toate genurile muzicale din Dobrogea și din celelalte zone ale țării dau culoare marelui eveniment. Sunt acordate Distincții de Recunoștință și Diplome de Cetățean de Onoare al Comunei Luncavița tuturor celor care reprezintă modele demne de urmat n viață și viitor.

Ansamblul folcloric Ghiocel de la Luncavița introduce prin dans și cntece, lumea prezentă, n atmosfera de sărbătoare.

Sunt acordate Distincţii de Recunoştinţă şi Diplome de Cetăţean de Onoare al Comunei Luncaviţa tuturor celor care reprezintă modele demne de urmat n viaţă şi viitor. Sărbătoarea se termină cu foc de artificii și cntări a formațiilor locale.

 

9.   Observatorul Astronomic Luncavița luna iulie

Prin colaborare cu Muzeul de Științe ale Naturii și a Observatorului Călin Popovici Galați, n fiecare an are loc tabăra de astronomie pe Dealul Pietrișului din Parcul Național Munții Măcinului. Sunt amplasate telescoape portabile, unde sunt invitați să participe de la specialiști, turiști la simpli cetățeni, sau elevi. Autoritățile locale pun la dispoziție microbuze, care transportă n fiecare seară iubitorii cerului, care la Luncavița prezintă cele mai multe nopți senine din Romnia.

 

10. Sărbătoarea Sfintei Marii - 15 august

Se desfășoară n zonele verzi ale Comunei Luncavița, rezervațiile Pădurea de Tei, Valea Fagilor din Parcul Național Munții Măcinului și Lunca Dunării. Tineri din comună și turiștii se ntrec n a face cea mai bună ciorbă de pește și miel la ceaun. Formații de muzică locale și străine se amplasează n locuri puse la dispoziție de autoritățile Comunei Luncavița.

 

11. Ziua TID ( Turneu International Dunărea ) la Luncavița septembrie

Este cel mai lung turneu de caiac canoe din lume cu peste 2500 de kilometri parcurși din Germania, localitatea Iugolstadt și pnă n Romnia la Sfntu Gheorghe. TID a nceput să fie organizat din anul 1956 pe distanța dintre Bratislava și Budapesta, apoi, ntre 1967 și 2007, punctul final n Bulgaria, la Silistra. Din 2007, la TID participă și țara noastră cu peste 25 de mpătimiți ai acestui sport. La nceputul lunii septembrie, peste 120 de persoane din peste 60 de țări, ajung pe Dunăre la Luncavița n dreptul Milei 62. Aici, Comuna Luncavița i ntmpină pe un mini port dunărean, special amenajat, cu toate condițiile civilizate de campare (toalete ecologice, pubele, apă, etc.) Participanții la turneu rămn peste noapte n corturi, nu nainte de a se nfrupta din gastronomia locală luncăvițeană și de a asculta, dansa și cnta alături de ansamblul Ghiocel de la Luncavița, de cetățenii comunei și de alte surprize oferite de organizatorii locali.

 

12. Cupa recoltei la fotbal Veteranii (OLD-BOYS)

Octombrie a fiecărui an sub patronajul sportului,  alături de producători agricoli și de autoritățile locale, ong-uri este sărbătorită la Luncavița prin competiție fotbalistică la care participă locuitorii n vrstă de peste 40 de ani din Luncavița, și vecinătăți. Timp de o săptămnă competitorii se ntrec pe stadionul Comunei Luncavița. Sunt acordate produse agricole, diplome, cupe, medalii, iar festivitatea se ncheie cu o masă tradițională la care participă peste 300 de persoane și unde cntă formații locale.

 

13. Pomul de iarnă. Moș Niculae 6 decembrie

Printr-o colaborare de  ani de zile a autorităților, Asociațiilor locale Natura Zmbește, Partizanul Luncavița, Viața Zmbește, cu fundațiile britanice Mustard Seed Relief Mision și Baby AID, se acordă anual pom de iarnă tuturor elevilor școlilor din comună (700 persoane). mpreună cu asociații londonezi, are loc un spectacol artistic-cultural, și un concurs de gastronomie locală. Se acordă distincții și premii.

 

14. Sărbătoarea Moșoaielor la Luncavița. Crăciunul 6 decembrie 6 ianuarie

Decembrie vine la Luncavița din cele mai vechi timpuri, lăsnd o amprentă intrată n genele și sngele fiecărui cetățean fie el adult sau copil. Luncavița trezește n decembrie tradiția, prezentul și viitorul.

Moșoiul și Moșoicuța, unice făpturi n țară, reprezintă cele mai arhaice forme ale creștinismului, alungătorii tuturor relelor și nenorocirilor care ncearcă să ncheie anul și să contamineze noul an, care abia se zărește. Moșoiul are rolul de a curăța sufletul de rău, de a primeni conștiințele noastre, și mai ales de a vesti și slăvi Nașterea Mntuitorului. Moșoiul apără și sfințește casa gospodarului, o pregătește att pentru Nașterea Domnului dar și pentru noul an care ncepe să se zărească.

Este a doua mare sărbătoare a Comunei Luncavița, unde moșoiul, marcă nregistrată, plasează localitatea n unicitate și continuitate. Pregătirea măștilor, a colindelor, a dansului ritualic, a paradei de Ajun, etc. reprezintă etapele acestei mari sărbători.

Ansamblul Moșoaiele participă anual la cele mai mari evenimente, spectacole de radio și televiziune att n țară ct și n străinătate. Moșoiul luncăvițean a colindat de-a lungul timpurilor numeroase instituții de prestigiu: Consiliul Europei de la Strasbourg, Muzeul Satului, Parlamentul Romniei, Primăria Capitalei, etc.

Parada din seara din Ajunul Crăciunului este monumentală, asistată de mii de oameni.

Luncavița se traduce n decembrie: MOȘOAIELE

 

15. Strns legată de toate activitățile tradiționale luncăvițene este Ansamblul popular Ghiocel de la Luncavița.

Ansamblul profesionist format din 50 de dansatori și cntăreți, cu sediul n Casa de Cultură Rurală  din localitate, prezintă Luncavița n cntec și dans Nord dobrogean la diverse activități ori concursuri obținnd premii att la nivel național ct și internațional (Peștișorul de Aur). Ansablul participă activ la toate concursurile naționale și invitații din străinătate obținnd pnă n prezent numeroase distincții și premii importante. Ansamblul nsoțește dea lungul anului toate activitățile tradiționale din comunitate fiind gazdele de primire a comunei noastre.

Cu renume local,  județean, și național, cu prezentări tv și radiodifuziune n ultimii ani, Ansamblul popular Ghiocel de la Luncavița a reprezentat prin cntec și dans Romnia la evenimente internaționale ori prezentări n cadrul Parlamentului European de la Strasbourg.

Activitatea culturală a comunei Luncavița este dată de bogăția tradiției și a obiceiurilor locale menținute prin diverse instrumente ca:

-          Factor uman (administrația locală, meșteșugari locali, Ansamblul Folcloric Ghiocel de la Luncavița, Ansamblul de Colindători Moșoaiele)

-          Infrastructura locală prin :

a.       Căminul Cultural (casa de cultură rurală) instituție reabilitată cu finațare guvernamentală dar care necesită o nouă zugrăveală și dotare cu infrastructură culturală (instrumente muzicale, sonorizare, antifonaj, costume populare, iluminat specific activităților, etc.)

b.      Grupul Școlar Simion Leonescu Luncavița, liceu cu specializare n agroturism si săli muzeale de istorie, etnografie, pictură.

c.       Laboratorul de ndeletniciri agroturistice al Grupului Școlar Luncavița.

d.      Asociația sportiv culturală Partizanul Luncavița

e.       Primăria Comuna Luncavița prin zeci de proiecte depuse și orientarea strategiei de dezvoltare locală pe potențialul dat turism

f.       Biblioteca Luncavița ce funcționează la parametri moderni cu fond de carte numeros, infrastructură IT și conexiune la Internet

g.      Punctul de Acces Public la Informațe Luncavița, centru de informare al cetățenilor de unde se pot afla informații cu privire la bogatul fond cultural deținut dar și vizualiza expoziție de fotografii, viziona filme ori asculta muzică toate cu specific luncavițean.

Comuna Luncavița deține n momentul de față o monografie actualizată elaborata de catre Institutul de Cercetări Eco Muzeale Tulcea prin proiectul CEEX CERES.

 

 

 

SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

 

La nivelul Comunei Luncavița, serviciul de asistență medicală permanentă, funcționează n Dispensarul Uman Luncavița unde și desfășoară activitatea n bune condiții șapte cadre medicale și opt asistente medicale, avnd un program de lucru 24 din 24. Permanența medicală a fost asigurată n umra demersurilor realizate de autoritățile locale, la cerința cetățenilor comunei și a celorlalte localități vecine. De asemenea, n comună funcționează și un cabinet de stomatologie, avnd un program de trei zile pe săptămnă, ntre orele 7-12, o farmacie umană și una veterinară.

Serviciul de asistenţă socială este autorizat, organizat şi funcţionează ca serviciu public, fără personalitate juridică, n cadrul aparatului de specialitate al primarului comunei Luncavița. Misiunea serviciului este de a asigura activitatea de prevenţie şi intervenţie primară pentru persoanele singure şi familiile aflate n dificultate.

Scopul este mbunătăţirea calităţii vieţii acelor beneficiari care nu au posibilitatea de a realiza prin mijloace şi eforturi proprii un mod normal şi decent de viaţă.

Asistenţa socială se realizează prin acordarea de prestaţii sociale şi furnizarea de servicii sociale.

Principalele obiective:

         Asigurarea de servicii sociale de calitate, flexibile, respectnd standardele generale n domeniu.

         Informarea continuă a beneficiarilor referitor la serviciile şi prestaţiile sociale acordate.

         Colaborări cu instituţii publice şi ONG-uri n domeniu.

         Implementarea unor măsuri de prevenire a marginalizării sociale, a situaţiilor de risc şi a dependenţei de sistemul de protecţie socială.

Domeniile de activitate:

         Protecţia copilului şi familiei;

         Protecţia persoanelor vrstnice;

         Protecţia persoanelor cu handicap;

         Protecţia persoanelor fără adăpost;

         Protecţia persoanelor şi familiilor cu venituri mici;

n comuna Luncavița se regăsesc următoarele cazuri de asistență socială:

- număr familii sărace cu mulți copii: 30 de familii

- număr de familii și persoane beneficiare de ajutor social: 70 de familii, 125 de persoane

- număr de asistenți personali: 39 persoane

- număr persoane care primesc indemnizații pentru persoane cu handicap: 10 persoane

- număr de dosare persoane cu handicap nregistrate la primărie: 110 persoane

- număr de familii care au beneficiat de ajutor de ncălzire n anotimpul rece 2010 2011: 534 familii.

 

 

 

CALITATEA GENERALĂ A VIEȚII

 

Dezvoltarea durabilă și calitatea vieții n Comuna Luncavița este măsura luată de autoritățile locale pentru ca fiecărui individ, locuitor al comunei să i se asigure condiții:

- să se dezvolte ntr-un mod sănătos și să obțină o educație adecvată,

- să trăiască ntr-un mediu curat,

- să trăiască ntr-o societate echilibrată și n siguranță,

- să folosească ntr-o manieră responsabilă resurse non-regenerabile pentru a nu le epuiza și implicit lăsnd viitoarele generații fără posibilitatea de a le folosi.

Pentru aceasta trebuie să analizăm accesul la utilități:

 

 

Rețeaua de alimentare cu energie electrică

Rețeaua de alimentare cu energie electrică din comuna Luncavița este administrată de operatorul SC Enel Distribuție Dobrogea la care sunt racordate un procent de 99% de gospodării din numărul de 1750 de gospodării existente.

Rețeaua de alimentare cu apă

Rețeaua de alimentare cu apă existentă att n localitatea Luncavița ct și n satul Rachelu furnizează celor 1750 de gospodării din comună apă n regim non stop. Lungimea rețelei de alimentare cu apă pentru transport și distribuție este de 54 de km oferind posibilitatea fiecărui cetățean să se racordeze și să beneficieze de apă potabilă.

Rețea de canalizare si stație de epurare

n comuna Luncavița rețeaua de canalizare se ntinde pe o distanță de 8 km, la aceasta fiind racordate doar 77 de gospodării din cele 1750  existente n comună. Procentul de racordare al gospodăriilor ce se pot racorda la rețeaua existentă este de 25%. n anul 2011 s-a obținut finanțare pentru implementarea proiectului Extindererea rețelei publice de apă uzată din localitatea Rachelu, comuna uncavița, județul Tulcea.

Stația de epurare a comunei Luncavița funcționează din vara anului 2009 n condiții de eficiență  putnd capta apele reziduale și menajere n proporție de 100% din ceea ce ar putea produce toate gospodăriile din comună.

ncălzire termică centralizată

n comuna Luncavița nu există rețea de gaz metan nsă autoritățile locale caută soluții de termoficare centralizată prin diferite studii (eolian, fotovoltaic, gaz metan, peleți, etc)

ncălzire termică cu centrale proprii

ncălzirea fiecărei gospodării se face individual att prin sobe ct și prin centrale proprii care se ncălzesc cu combustibil solid. Sunt prezente și centralele electrice la unele gospodării.

Căi de acces in localitate

Comuna Luncavița este străbătută de drumul european E 87 care este și drum național (DN 22) și drumul județean DJ 222A Luncavița Valea Fagilor Nifon - Horia. ntreaga comună are propria rețea de drumuri stradale  (comunale) cu o lățime medie de 4 m amenajate, pietruite și ntreținute permanent.

Comuna Luncavița are n derulare un proiect pentru asfaltarea arterei principale de drumuri de interes local pe o distanță de 3.76 km prin Ministerul Dezvoltării Rurale și Turismului. (PNDI)

Există oportunitatea de pietruire a drumurilor agricole din comuna Luncavița prin accesarea fondurilor disponibile n cadrul Măsurii 1.2.5. "mbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii".

 

Telefonie fixă, mobilă Orange, Vodafone

Comunitatea locală beneficiază de telefonie fixă și mobilă  n regim preferențial de la societăți private printre care amintim: Romtelecom, cablu, Orange, Vodafone, RDS .

Sistemul de transport n localitate

Transportul n localitate este favorizat de infrastructura de care beneficiază cetățenii n momentul de față, respectiv de cele două noduri rutiere importante ce traversează comuna - drumul european E 87  care este și drum național (DN 22) și drumul județean DJ 222A Luncavița Valea Fagilor Nifon - Horia .

Transportul public n interiorul localității nu există cu excepția celor două microbuze școlare care efectuează transportul elevilor dintr-o localitate n alta respectiv la diferite activități extrașcolare .

Transportul privat care face legătura cu alte localități și orașe este bine dezvoltat acesta funcționnd după un program stabilit ntre autoritatea publică și operatorul care efectuează transportul. Pentru buna desfășurare a serviciului de transport autoritatea locală are amplasate 3 stații de microbuz/autobuz n localitatea Luncavița și 2 n satul Rachelu, stații pe care le ntreține săptămnal.

Salubrizarea

Comuna Luncavița are nființat Serviciul Public de Salubrizare ncă din anul 2007. La nceput serviciul a funcționat n gestiunea directă a Comunei Luncavița urmnd ca n aprilie 2010 Consiliul Local să aprobe delegarea gestiunii serviciului public de salubrizare prin contract de concesiune operatorului economic SC Compania Romprest Service SA.

Operatorul economic căruia i-a fost concesionat Serviciul Public de Salubrizare al Comunei Luncavița deține toate autorizațiile necesare prestării serviciului, respectiv licența de funcționare ANRSC .

Serviciul funcționează n baza Regulamentului Serviciului, Caietului de Sarcini, indicatorilor de performanță și a contractului de concesiune și constă n precolectarea deșeurilor de către cetățeni att n recipiente proprii ct și la containerele amplasate n localitate, urmnd ca săptămnal acestea să fie colectate și transportate la rampa ecologică din Tulcea.      n instituțiile publice este instituită, potrivit legii 132/2010, colectarea selectivă a deșeurilor, aceasta fiind gestionată tot de SC COMPANIA ROMPREST SERVICE SA n baza contractului de concesiune.

Exista oportunitatea de intrare in funcțiune a managementului integrat al deșeurilor respectiv de gestionare directă prin accesare fonduri ceea ce ar determina funcționarea serviciului cu cheltuieli mai scăzute.

Energia regenerabilă: solară, eoliană, biomasa, geotermală, biocombustibilii

Există oportunitatea utilizării energiei regenerabile solare și a celei eoliene prin accesare de fonduri europene cu  finanțare nerambursabilă.

Ex: Parc energetic solar   fotovoltaic pentru producerea de energie electrică din surse  regenerabile, n folosul comunității din Luncavița jud. Tulcea, proiect depus de comuna Luncavița  care este n faza de evaluare la autoritatea de management

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 



Publicat la 02 Noiembrie 2012 | 4988 citiri


Toate drepturile sunt rezervate de Primaria Luncavita © 2007-2018 ÷ Confidentialitate ÷
Web design externalizare DPO RPI Promovare online